Moldova ratează șansa lăsată de americani. Exporturile de vin către Canada s-au prăbușit cu 26%

09 Iul. 2026, 11:31
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Iul. 2026, 11:31 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de vin ale Republicii Moldova către Canada au înregistrat au fost în declin în 2025, chiar dacă piața canadiană și-a redus importurile din Statele Unite și a oferit oportunități pentru alți producători.

Potrivit datelor Comtrade, analizate de Wine Economics, vinurile moldovenești exportate în Canada au avut o valoare de 4,07 milioane de dolari în 2025, față de 5,49 milioane de dolari în 2024. Astfel, exporturile s-au diminuat cu 1,43 milioane de dolari, echivalentul unei scăderi de 26%.

Republica Moldova ocupă locul 14 în clasamentul furnizorilor de vin ai Canadei, fiind devansată de state precum Franța, Italia, SUA, Spania, Australia, Chile, Portugalia și Argentina.

Declinul vine într-un context favorabil pentru alți exportatori. Importurile de vin din Statele Unite s-au prăbușit cu 76,8%, de la 431 de milioane de dolari în 2024 la 99,9 milioane de dolari în 2025. Cele mai mari câștigătoare au fost Franța, care și-a majorat livrările cu aproape 68 de milioane de dolari, și Italia, cu o creștere de 31 de milioane de dolari. Avansuri importante au mai înregistrat Australia, Chile și Noua Zeelandă.

Cu toate acestea, piața canadiană a vinului s-a contractat. Valoarea totală a importurilor a scăzut cu 7%, de la 2,08 miliarde de dolari la 1,94 miliarde de dolari, ceea ce arată că reducerea livrărilor din SUA nu a fost compensată integral de alți furnizori.

09 Iul. 2026, 12:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Iul. 2026, 12:01 // Actual //  Grîu Tatiana

Țările din întreaga lume concurează tot mai intens pentru a atrage persoane foarte bogate, mizând pe investițiile, afacerile și capitalul pe care acestea le aduc. Potrivit unei analize publicate de Visual Capitalist, pe baza Raportului Henley 2026, cele mai atractive destinații pentru averea mobilă internațională nu sunt marile economii, ci în special statele mici, cu politici fiscale avantajoase și un climat stabil pentru investiții.

Clasamentul este condus de Singapore, care a obținut un scor de 79,5, urmat de Noua Zeelandă și Insulele Cayman. În top se regăsesc și mai multe state europene, printre care Cipru, Olanda, Portugalia, Italia, Elveția și Grecia.

Succesul Singapore este explicat prin combinația dintre taxele reduse, stabilitatea politică și reglementările favorabile mediului de afaceri, factori care au transformat orașul-stat într-un adevărat magnet pentru investitorii și milionarii din Asia.

Raportul evidențiază și un aspect surprinzător: 11 dintre primele 16 țări din clasament au mai puțin de 10 milioane de locuitori. În loc să mizeze pe dimensiunea pieței interne, aceste state au construit, în timp, sisteme fiscale eficiente, instituții solide și programe atractive de rezidență pentru investitori.

În schimb, Statele Unite, deși rămân cea mai mare economie a lumii, sunt dezavantajate de un sistem fiscal mai complicat. Impozitarea cetățenilor pentru veniturile obținute oriunde în lume, birocrația și polarizarea politică reduc atractivitatea țării pentru persoanele cu averi foarte mari care doresc să își schimbe rezidența.

Interesul guvernelor pentru atragerea capitalului privat este alimentat și de creșterea rapidă a numărului de milionari. Numai în 2025, aproape un milion de persoane au devenit milionari la nivel mondial, iar multe dintre acestea își mută odată cu averea și afacerile, investițiile sau activitățile filantropice.

În ceea ce privește populația ultra-bogată, formată din persoane cu averi de peste 30 de milioane de dolari, Statele Unite vor înregistra cea mai mare creștere în valori absolute până în 2026, cu aproape 67 000 de noi ultra-bogați. China ocupă locul doi, urmată de Germania, India, Elveția, Australia, Franța, Marea Britanie, Italia și Spania.

Totuși, cele mai rapide ritmuri de creștere sunt estimate în alte state. Polonia ar urma să își dubleze populația ultra-bogată, cu un avans de 109%, fiind urmată de Qatar (107%) și Turcia (94%). Potrivit analizei, această evoluție arată că noile centre de creare a bogăției nu mai sunt concentrate doar în marile economii, ci se extind tot mai mult către state emergente și economii aflate în plină dezvoltare.