Unde și de ce redistribuie Rusia trupe pe teritoriul ucrainean și ce încearcă să facă în Transnistria

Forțele rusești au făcut progrese limitate la vest de Severodonetsk pe 29 aprilie, dar rămân blocate la sud de Izium. De asemenea, contraatacurile ucrainenilor în jurul orașului Harkiv ar putea forța trupele ruse să redistribuie unități destinate axei Izium pentru a meține aceste poziții, arată nouă evaluare a Institutului american pentru analiza războiului. Atacurile de tip steag fals ale Kremlinului din Transnistria încearcă să forțeze Moldova să abandoneze politicile pro-europene.

Trupele ruse intenționează probabil să lase o forță de luptă minimă în Mariupol, atât cât este necesar pentru a bloca pozițiile ucrainene din Azovstal și pentru a preveni acțiunile ucrainene, și să desfășoară cât mai multă putere de luptă pentru a sprijini operațiunile ofensive în altă parte.

Forțele ucrainene încetinesc cu succes atacurile rusești în estul Ucrainei, care au asigurat doar avansuri minore la vest de Severodonețk și nu au avansat pe frontul Izium în ultimele 24 de ore.

Este puțin probabil ca contraatacurile ucrainene de la Harkiv să se dezvolte într-o contraofensivă majoră în zilele următoare, dar ar putea obliga Rusia să redistribuie forțele destinate axei Izium pentru a-și menține pozițiile defensive în jurul orașului.

Serviciile de informații ucrainene au continuat să avertizeze că atacurile rusești de tip steag fals în Transnistria au ca scop să atragă Transnistria în război și să forțeze Moldova să abandoneze politicile pro-europene.

Oficialii guvernamentali ucraineni au continuat să avertizeze că forțele ruse răspândesc dezinformare pro-Kremlin în Transnistria și se pregătesc să folosească Transnistria ca pe o „rampă de lansare pentru agresiunea” împotriva Ucrainei și Moldovei.

Direcția Principală de Informații ucraineană a susținut că atacurile anterioare ale Rusiei de la Tiraspol, Percani și Maiac au ca scop constrângerea conducerii transnistrene de a permite desfășurarea suplimentară de trupe rusești în Transnistria și a amenința guvernul moldovean să „abandoneze politicile pro-europene”.

„Canada, Statele Unite, Israel și Germania au îndemnat în special cetățenii să nu viziteze Transnistria din cauza riscului de escaladare și de conflict armat în zonă.

Institutul american al războiului nu poate confirma în mod independent raportul Direcției ucrainene de Informații că încercările rusești de tip steag fals sunt menite să convingă Transnistria să accepte cererile Kremlinului, ceea ce ar indica un grad mai scăzut de control al Kremlinului asupra mandatarului său în Moldova decât s-a evaluat anterior.

#transnistria #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.