Ungaria a împrumutat un miliard de euro de la bănci chineze în luna aprilie

25 Iul. 2024, 16:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
25 Iul. 2024, 16:59 // Bani și Afaceri //  bani.md

Ungaria a împrumutat în luna aprilie un miliard de euro de la mai multe bănci chineze, a dezvăluit joi portalul financiar portfolio.hu care citează datele publicate de Agenţia pentru administrarea datoriei statului (AKK), transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

Potrivit sursei citate, împrumutul a fost luat de statul maghiar de la băncile chineze China Development Bank, China Eximbank şi filiala maghiară a Bank of China. Împrumutul trebuie rambursat până la data 19 aprilie 2027 şi ar urma să finanţeze investiţii în infrastructura de transport, energie şi high-tech.

Sub conducerea premierului Viktor Orban, Ungaria a devenit un important partener comercial şi de investiţii pentru China, spre deosebire de alte state din Uniunea Europeană, care analizează modalităţile prin care să devină mai puţin dependente de a doua mare economie a lumii.

În luna mai, preşedintele Chinei, Xi Jinping s-a întâlnit cu Viktor Orban, cu prilejul primului său turneu european din ultimii cinci ani, şi cu această ocazie Xi Jinping a spus că Ungaria şi China vor demara o “epocă de aur” în relaţiile bilaterale.

Portfolio.hu subliniază că detaliile referitoare la costul creditului şi termenii de rambursare a creditului chinez nu au fost dezvăluite, dar a adăugat că acest credit a dus ponderea împrumuturilor în valută în datoria naţională a Ungariei până la 29,8%.

În luna aprilie, autorităţile de la Budapesta au anunţat că vor amâna investiţii în valoare de aproape două miliarde de dolari, în cadrul măsurilor care vizează reducerea deficitului bugetar, care recent a urcat până la 4,5% din PIB, pe fondul unei reveniri economice modeste.

Chiar dacă Ungaria a făcut unele progrese în deblocarea fondurilor europene necesare pentru modernizarea economiei sale, finanţări în valoare de miliarde de euro rămân în continuare suspendate pe fondul îngrijorărilor Bruxelles-ului cu privire la statul de drept.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!