USAID lansează un proiect de competitivitate și reziliență rurală în valoare de 50 milioane de dolari

Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) anunță o nouă investiție de 50 de milioane de dolari pentru a contribui la extinderea economiei rurale a Moldovei și consolidarea rezilienței în fața invaziei Ucrainei de către Rusia, situație care restricționează exporturile moldovenești și amenință prosperitatea economică a Republicii Moldova.

Prin intermediul noului Proiect de Competitivitate și Reziliență Rurală (PCRR), USAID va continua să acorde sprijin pentru a spori vânzările și profitabilitatea din sectorul agricol moldovenesc și impulsiona oportunitățile de creștere în Republica Moldova.

Într-o perioadă de 5 ani, PCRR va oferi sprijin unor parteneri și produse care au potențialul de a transforma economia și de a stimula comunitățile rurale. Proiectul va facilita conexiunile între lanțurile valorice cheie din domeniul agricol, așa ca fructele, produsele ecologice, legumele, mierea și vinul. De asemenea, proiectul va spori productivitatea, va îmbunătăți sustenabilitatea sectorului agricol, va stimula investițiile și parteneriatele sectorului privat și va promova reformele care vor genera profitabilitatea activității agricole în Republica Moldova. PCRR va aduce numeroase beneficii comunităților rurale și va contribui la relansarea turismului moldovenesc, care suferă din cauza efectelor reziduale ale pandemiei de COVID-19, iar la moment din cauza invaziei ruse în Ucraina.

PCRR va consolida capacitatea grupurilor locale și asociațiilor de producători agricoli, va oferi oportunități femeilor și tinerilor agricultori și va crea un mediu favorabil care va atrage noi investiții și forță de muncă calificată pentru lanțuri valorice selecte.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Proiectul va îmbunătăți sustenabilitatea generală a sectorului agricol al Republicii Moldova prin diminuarea impactului negativ al schimbărilor climatice și va stabiliza producerea și exporturile agricole care au avut de suferit în urma invaziei ruse în Ucraina. Cu scopul de a spori reziliența producătorilor agricoli, proiectul va sprijini investițiile pentru adoptarea tehnologiilor moderne de recoltare și procesare și implementarea soluțiilor de energie renovabilă. Totalitatea acestor acțiuni vor contribui la combaterea costurilor ridicate pentru inputuri, care este una dintre consecințele războiului din țara de alături. Proiectul va continua consolidarea capacităților domeniului agricol al Moldovei de a exporta spre Uniunea Europeană și de a respecta standardele internaționale pentru a accesa noi piețe dincolo de Belarus și Rusia.

Prin intermediul PCRR, USAID va continua investițiile care vor încuraja transformarea zonelor rurale ale Moldovei în motoare de creștere economică a țării, rezultând în standarde de trai îmbunătățite pentru toți moldovenii, pe termen lung.

#PCRR #USAID #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză