Polonia susține că ”egoismul” Germaniei a provocat criza energetică din Uniunea Europeană

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a criticat joi, 6 octombrie, la sosirea la summitul de la Praga, Uniunea Europeană, şi în special Germania, pentru modul cum este gestionată criza energetică, relatează agenţia EFE.

El a pus creşterea preţurilor la energie pe seama ”egoismului Germaniei”, ţară care ”dictează clar politica energetică a UE”.
”Nu se poate ca interesele unei singure ţări, adică Germania, să determine traiectoria preţurilor pentru toate statele membre” ale UE, a criticat Morawiecki la sosirea la summitul ”Comunităţii politice europene”.

Prin urmare, Mateusz Morawiecki a cerut o ”acţiune imediată” din partea Comisiei Europene pentru ca aceasta să-şi schimbe abordarea de a limita creşterea preţurilor le energie printr-un mecanism din anul 2014 care ”din păcate, nu a funcţionat”.

În locul acestui mecanism, premierul polonez cere ”impunerea unui preţ maxim bazat pe drepturile de emisie de CO2”, ceea ce ”ar reduce enorm preţul electricităţii în toată Europa”.

”Europa se confruntă astăzi cu o criză fără precedent, cu mai multe riscuri şi pericole ca oricând în ultimul deceniu, ca urmare a războiului provocat de Putin şi a greşelilor fatale din politica climatică şi energetică a UE”, a concluzionat premierul polonez.

#polonia #Germania #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Primul trimestru din 2026 confirmă rolul semințelor de floarea-soarelui ca pilon al exporturilor Republicii Moldova, cu livrări de 325,4 mii tone în valoare de 4,36 miliarde lei, însă structura pieței scoate la iveală vulnerabilități legate de dependența de câteva piețe și operatori, arată analiza economistului Iurie Rija.

Datele indică o dominare clară a exporturilor, care au reprezentat aproape întregul volum la începutul anului, însă luna martie a adus o schimbare bruscă. Ponderea importurilor a urcat de la 1% la 11% din volum și de la 7% la 22% din valoare, ceea ce semnalează o posibilă schimbare de tendință pe piață.

Exporturile sunt concentrate aproape integral în două direcții: Turcia și România, care împreună absorb circa 96% din cantitățile livrate. Doar Turcia acoperă peste 65% din exporturi, și a devenit piața-cheie de care depinde întreg sectorul.

În paralel, structura corporativă este la fel de concentrată. Cinci companii controlează peste 64% din exporturi, iar pe segmentul importurilor domină aproape total o singură firmă, care deține peste 95% din piață.

Analiza mai arată o diferență de valoare între tipurile de produse. Semințele pentru consum domină cantitativ, însă semințele pentru însămânțare sunt de zeci de ori mai scumpe, iar Moldova importă astfel de produse de elită, în timp ce exportă variante mai ieftine. Această discrepanță reflectă un decalaj tehnologic în sectorul agricol.

Pe partea de prețuri, piața a arătat o tendință de consolidare: prețul mediu de export a crescut cu circa 5% în trimestru, atingând maximul în martie.

Concluzia lui Rija arată că pe de o parte, Moldova rămâne un exportator competitiv de volum, însă pe de altă parte, dependența de câteva piețe și lipsa valorii adăugate ridicate reprezintă principalele riscuri structurale. Economiștii avertizează că orice schimbare pe piața turcă sau românească ar putea afecta imediat întregul sector.