Vacanță la munte în România: cele mai cunoscute stațiuni montane unde poți schia

O mare parte din turiștii moldoveni preferă stațiunile montane din România pentru a schia. Iată care sunt cele mai cunoscute stațiuni montane, cu pârtii de schi din țara vecină, potrivit wallstreet.ro.

Sinaia

Stațiunea de schi este situată în inima Munţilor Bucegi şi ajunge la una dintre cele mai mari altitudini din România – 2.050 metri. Pe pârtia de schi puteți ajunge folosindu-vă de Gondola Sinaia, una dintre cele mai sigure și moderne instalații de transport pe cablu din țară.

Tronsonul 1.000-1.400 al Gondolei Sinaia porneşte din cartierul Furnica, ajungând la cota 1.400. Lungimea acestui traseu este de 1.312 metri, iar gondola poate transporta maximum 1.700 persoane/ oră. Gondolele sunt prevăzute cu buzunare exterioare pentru aşezarea schiurilor şi plăcilor de snowboard.

Programul de funcționare al Gondolei este între 8:00 și 17:00.

Unul dintre dezavantajele acestei stațiuni de schi este aglomerația (atenție la weekenduri).

Bineînțeles, purtarea măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul și gura, este obligatorie pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, în toate spațiile publice deschise și închise (inclusiv în gondole).

Azuga

Una dintre stațiunile recomandate de turiștii români pentru începători este Azuga. Pârtia are o lungime de aproximativ 150 metri, cu un grad de dificultate minim, iar urcarea se face cu babyski-ul destinat aceste porțiuni.

Pârtiile Sorica Sud, cu o lungime de aproximativ 770 de metri și Sorica La Stână, cu o lungime de aproximativ 910 metri au un grad de dificultate redus, fiind potrivite pentru schiorii ajunși la un nivel mediu de coborâre.

În total, în Azuga sunt șapte pârtii de schi cu o lungime totală de șapte kilometri, având șapte instalații de cablu cu o lungime totală de patru kilometri.

Transalpina

Un alt domeniu schiabil din România este Transalpina. Pârtia de schi se află în Voineasa, în nord-vestul județului Vâlcea. Distanța de la Voineasa până la Ski Resort Transalpina este de aproximativ 34 kilometri.

Altitudinea la baza pârtiei este de 1.350 metri, iar accesul pe vârf de pârtie se face cu o gondolă. De la altitudinea de 1.800 metri, ascensiunea este realizată cu ajutorul unui teleschi, care urcă până la 2.000 metri, pe Vârful Bora.

Lungimea totala a pârtiei este aproximativ 6 kilometri.

Straja

Straja, în județul Hunedoara, este o altă stațiunea de schi căutată și promovată de turiștii români.

În Straja sunt amenajate 12 pârtii, pentru schi și snowboard, fiecare fiind echipată cu instalaţie de transport pe cablu. Pârtiile sunt întreţinute cu ajutorul ratracurilor și a tunurilor de zăpadă artificială.

O altă investiție așteptată de turiști a fost telescaunul de pe Vârful Straja, care urcă până la 1.870 metri.

De asemenea, cea mai lungă pârtie este Pârtia Straja, măsurând 8,1 kilometri lungime.

Borșa

De la Hunedoara, mergem mai departe în Maramureș și ajungem la Borșa.

Borșa dispune de două pârtii de schi, dar și de o telegondolă de peste 2,5 kilometri lungime, care leagă complexul turistic din Borșa de vechea pârtie olimpică de schi.

Noua telegondolă are o capacitate de 1.800 de persoane/ oră. În total sunt 54 de gondole de opt persoane, iar timpul de urcare, cu tot cu oprire la stația intermediară, va fi de 7 minute.

O nouă parcare supraetajată a fost amenajată la baza pârtiei din Borșa, pentru a evita aglomerația.

#schi #munte #vacanta #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.