Vacanță la munte în România: cele mai cunoscute stațiuni montane unde poți schia

O mare parte din turiștii moldoveni preferă stațiunile montane din România pentru a schia. Iată care sunt cele mai cunoscute stațiuni montane, cu pârtii de schi din țara vecină, potrivit wallstreet.ro.

Sinaia

Stațiunea de schi este situată în inima Munţilor Bucegi şi ajunge la una dintre cele mai mari altitudini din România – 2.050 metri. Pe pârtia de schi puteți ajunge folosindu-vă de Gondola Sinaia, una dintre cele mai sigure și moderne instalații de transport pe cablu din țară.

Tronsonul 1.000-1.400 al Gondolei Sinaia porneşte din cartierul Furnica, ajungând la cota 1.400. Lungimea acestui traseu este de 1.312 metri, iar gondola poate transporta maximum 1.700 persoane/ oră. Gondolele sunt prevăzute cu buzunare exterioare pentru aşezarea schiurilor şi plăcilor de snowboard.

Programul de funcționare al Gondolei este între 8:00 și 17:00.

Unul dintre dezavantajele acestei stațiuni de schi este aglomerația (atenție la weekenduri).

Bineînțeles, purtarea măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul și gura, este obligatorie pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, în toate spațiile publice deschise și închise (inclusiv în gondole).

Azuga

Una dintre stațiunile recomandate de turiștii români pentru începători este Azuga. Pârtia are o lungime de aproximativ 150 metri, cu un grad de dificultate minim, iar urcarea se face cu babyski-ul destinat aceste porțiuni.

Pârtiile Sorica Sud, cu o lungime de aproximativ 770 de metri și Sorica La Stână, cu o lungime de aproximativ 910 metri au un grad de dificultate redus, fiind potrivite pentru schiorii ajunși la un nivel mediu de coborâre.

În total, în Azuga sunt șapte pârtii de schi cu o lungime totală de șapte kilometri, având șapte instalații de cablu cu o lungime totală de patru kilometri.

Transalpina

Un alt domeniu schiabil din România este Transalpina. Pârtia de schi se află în Voineasa, în nord-vestul județului Vâlcea. Distanța de la Voineasa până la Ski Resort Transalpina este de aproximativ 34 kilometri.

Altitudinea la baza pârtiei este de 1.350 metri, iar accesul pe vârf de pârtie se face cu o gondolă. De la altitudinea de 1.800 metri, ascensiunea este realizată cu ajutorul unui teleschi, care urcă până la 2.000 metri, pe Vârful Bora.

Lungimea totala a pârtiei este aproximativ 6 kilometri.

Straja

Straja, în județul Hunedoara, este o altă stațiunea de schi căutată și promovată de turiștii români.

În Straja sunt amenajate 12 pârtii, pentru schi și snowboard, fiecare fiind echipată cu instalaţie de transport pe cablu. Pârtiile sunt întreţinute cu ajutorul ratracurilor și a tunurilor de zăpadă artificială.

O altă investiție așteptată de turiști a fost telescaunul de pe Vârful Straja, care urcă până la 1.870 metri.

De asemenea, cea mai lungă pârtie este Pârtia Straja, măsurând 8,1 kilometri lungime.

Borșa

De la Hunedoara, mergem mai departe în Maramureș și ajungem la Borșa.

Borșa dispune de două pârtii de schi, dar și de o telegondolă de peste 2,5 kilometri lungime, care leagă complexul turistic din Borșa de vechea pârtie olimpică de schi.

Noua telegondolă are o capacitate de 1.800 de persoane/ oră. În total sunt 54 de gondole de opt persoane, iar timpul de urcare, cu tot cu oprire la stația intermediară, va fi de 7 minute.

O nouă parcare supraetajată a fost amenajată la baza pârtiei din Borșa, pentru a evita aglomerația.

#schi #munte #vacanta #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.