Vama trăiește din TVA: aproape 70% din banii colectați la bugetul de stat vin dintr-o singură taxă

04 Feb. 2026, 12:47
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
04 Feb. 2026, 12:47 // Au Bani //  Grîu Tatiana

TVA la import este principala sursă de bani colectați de Serviciul Vamal. În luna ianuarie 2026, din fiecare 100 de lei încasați la buget prin vamă, 68 de lei au provenit din această taxă aplicată mărfurilor aduse în țară.

În total, autoritatea vamală a transferat la bugetul de stat 2,63 miliarde de lei, depășind cu 4,8% sarcina bugetară stabilită pentru prima lună a anului. Doar TVA la import a generat 1,79 miliarde de lei, cu 24,3 milioane de lei mai mult decât în ianuarie 2025, ceea ce înseamnă o creștere de 1,4%.

Accizele au reprezentat a doua mare sursă de venit, cu 655,8 milioane de lei sau 24,9% din totalul încasărilor. Totuși, această categorie a înregistrat o scădere semnificativă față de anul trecut, când s-au colectat 781,9 milioane de lei. Diferența de 126,1 milioane de lei în minus, echivalentă cu −16,1%, vine în principal din reducerea încasărilor la produsele din tutun. Accizele din această categorie au coborât la 170,9 milioane de lei, cu aproape 40% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025.

În schimb, produsele petroliere au adus la buget 325,3 milioane de lei din accize, în ușoară creștere față de anul trecut. Băuturile alcoolice tari au generat 10,6 milioane de lei, cu peste 25% mai mult decât anul trecut, iar berea importată a adus 5,9 milioane de lei, în creștere cu 6,5%. Pe de altă parte, accizele la mijloacele de transport au scăzut la 119,5 milioane de lei, iar cele la gazele lichefiate la 21,1 milioane de lei.

Taxa vamală propriu-zisă a contribuit cu 174,5 milioane de lei, reprezentând 6,6% din totalul plăților, o ușoară scădere față de anul trecut. Alte taxe și plăți, inclusiv amenzi și proceduri speciale, au avut o pondere mică în totalul veniturilor.

Chiar dacă taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a fost eliminată prin noul Cod vamal, în ianuarie au mai fost încasate 3,86 milioane de lei din această sursă, de la rezidenții zonelor economice libere și ai Portul Internațional Liber Giurgiulești care activează în baza regimului anterior. Datele arată că bugetul depinde în mare măsură de TVA la import, în timp ce structura accizelor indică schimbări importante în tipurile de mărfuri aduse în țară la început de an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 12:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 12:28 // Actual //  Ursu Victor

Șapte servere care găzduiau componente ale unor rețele internaționale de malware au fost identificate pe teritoriul Republicii Moldova, în cadrul unei operațiuni de amploare împotriva criminalității cibernetice. Infrastructura era utilizată de infractori pentru atacuri informatice de tip ransomware și furt de date, fiind parte a unor rețele care operau la nivel internațional.

Descoperirea a fost făcută în cadrul operațiunii „ENDGAME”, la care a participat Centrul pentru combaterea crimelor cibernetice al Inspectoratului Național de Investigații (INI), alături de autoritățile din alte opt țări.

La nivel internațional, acțiunea coordonată a dus la neutralizarea a 235 de servere și 257 de domenii de internet, utilizate pentru desfășurarea atacurilor cibernetice și administrarea infrastructurii informatice malițioase.

Operațiunea a vizat trei rețele importante de malware: Gootloader, CastleRAT și StealC, instrumente utilizate de infractorii cibernetici pentru compromiterea sistemelor informatice, obținerea accesului neautorizat și sustragerea informațiilor confidențiale.

Gootloader este cunoscut pentru distribuirea de programe malițioase și facilitarea accesului atacatorilor la calculatoarele victimelor. CastleRAT permite controlul de la distanță asupra sistemelor compromise, în timp ce StealC este specializat în furtul datelor, inclusiv al parolelor și altor informații sensibile.

Atacurile de tip ransomware presupun blocarea sau criptarea datelor victimelor, infractorii solicitând ulterior bani pentru restabilirea accesului. Astfel de atacuri pot provoca pierderi financiare importante companiilor și instituțiilor afectate.

Identificarea celor șapte servere pe teritoriul Republicii Moldova arată că infrastructura informatică găzduită în țară a fost utilizată în cadrul unor operațiuni criminale transfrontaliere. Totuși, prezența serverelor nu înseamnă automat că persoanele care coordonau atacurile se aflau în Moldova.