Vânzarea benzinăriilor Lukoil din Moldova se amână! Gigantul petrolier rus a băut palma cu kazahii să-i vândă petrol

Lukoil va putea să-și alimenteze în continuare rafinăriile de la Marea Neagră, Petrotel și Neftohim, cu țiței, chiar și în ipoteza prelungirii embargoului impus importurilor de petrol din Rusia pe o perioadă mai îndelungată, în ipoteza în care cele două rafinării vor mai rămâne în proprietatea grupului rus, în ultimul timp apărând disensiuni pe această temă atât în România, cât și în Bulgaria. Motivul: Lukoil a fost ales drept partener strategic (cu o participație de 50%) al KMG, proprietarul Rompetrol și operatorul rafinăriei Petromidia, la dezvoltarea a 3 zăcăminte importante de hidrocarburi pe platforma Mării Caspice a Kazahstanului, a căror viitoare producție va fi în principal exportată.

Investiția inițială în cele 3 perimetre este estimată la peste 6 miliarde de dolari, aproximativ egală cu cea din Neptun Deep. În cel mai important zăcământ al României din Marea Neagră s-au investit până în prezent aproximativ 2 miliarde dolari, alte 4 miliarde dolari fiind programate a fi injectate în următorii 4 ani, notează profit.ro.

De ce este important: Cea mai ieftină materie primă pe care rafinăriile de la Marea Neagră o pot utiliza este cea provenită din terminalele din portul rusesc Novorosisk, prin care exportat petrol rusesc și kazah (prin terminalul CPC, la care atât Lukoil, cât și KMG sunt acționari). Atât costurile de transport, cât primele de asigurare sunt mai reduse decât cele aferente alegerii unui alt furnizor sau al unor alte rute, în cazul în care concurența rafinăriilor din Europa ar permite acest lucru.

Pe 5 decembrie a intrat în vigoare embargoul impus de UE importului maritim de țiței rusesc, embargou care se aplică Petrotel, însă de la care rafinăria Lukoil de la Burgas este scutită până în 2024. Cu alte cuvinte, în următorul an, Lukoil Bulgaria trebuie să identifice surse de materie primă non-ruse pentru a-și continua activitatea.

Iar țițeiul extras de Lukoil în Kazahstan, în parteneriat cu KMG, chiar dacă aparține gigantului rus, este scutit embargoului, nefiind extras din Rusia, chiar dacă este exportat prin portul rus Novorosisk.

În plus, de la 5 februarie a intrat în vigoare și embargoul impus importului de produse petroliere din Rusia. Așa cum a anunțat Profit.ro, în primele trei trimestre ale anului trecut, 68% din motorina importată de România a fost de proveniență rusească. Funcționarea la capacitate maximă a rafinăriilor din Balcani este o condiție necesară (chiar dacă nu suficientă) pentru a evita instaurarea unei penurii de combustibil diesel în regiune.

Potrivit publicației economice ruse Vedomosti, Lukoil va deveni acționar, cu o participație de 50%, într-un proiect în care va fi partener cu proprietarul Rompetrol, KMG, iar țițeiul și gazele extrase vor fi în principal exportate.

Pe 6 februarie, Ministerul Energiei din Kazahstan și KMG au semnat un contract pentru producția de hidrocarburi la perimetrele Kalamkas-More, Kahar și Auezov.

Rezervele de petrol din aceste zăcăminte sunt suficiente pentru a acoperi pe următorii 7 ani capacitatea totală de rafinare a celor 2 rafinării Lukoil de la Marea Neagră, Petrotel (capacitate anuală de 2,5 milioane tone) și Burgas (capacitate anuală – 10 milioane tone).

În Kazahstan, Lukoil și KMG sunt deja parteneri în trei proiecte majore upstream aflate deja în producție, Karachaganak, Tengiz, și Kumkol, și sunt acționari ai oleoductului CPC, prin care țițeiul kazah este exportat în UE, inclusiv în România.

În ultima perioadă, au apărut zvonuri privind o potențială ieșire a Lukoil din regiune, benevolă sau forțată de restricțiile impuse de Ue sau de statele naționale din UE. Orice vânzare a rafinăriilor Lukoil este însă îngreunată de faptul că eventualii cumpărători, printre care s-ar putea număra și KMG, trebuie să dețină materie primă ușor transportabilă prin Marea Neagră. O eventuală decizie a KMG de a cumpăra active Lukoil ar fi mai puțin una comercială, dată fiind taxa de solidaritate de 60% introdusă de guvernul României, care anulează practici profitabilitatea din domeniu, cât una „politică”, luată în baza strânselor legături pe care compania kazahă le are cu Lukoil.

În plus, gigantul rus nu va vinde rafinăriile fără stațiile pe care le deține în regiune și nici invers. Lukoil operează peste 100 de stații în Republica Moldova, mai mult de 200 în Bulgaria și 315 în România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#KPMG #Lukoil #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”