Prognoze sumbre! Prețul petrolului ar putea ajunge la 100 de dolari barilul în acest an

Preţurile petrolului şi-ar putea relua creşterea în 2023, pe măsură ce cererea chineză îşi va reveni după abandonarea restricţiilor legate de Covid şi în lipsa investiţiilor, care limitează mărirea ofertei, au declarat oficiali ai ţărilor membre ale OPEC pentru Reuters, un număr tot mai mare observând o posibilă revenire la 100 de dolari pe baril, transmite Reuters.

În 2022, preţurile petrolului au depăşit 100 de dolari pe baril pentru prima dată din 2014, deoarece cererea s-a redresat în urma ridicării restricţiilor impuse din cauza Covid-19 în mare parte din lume, iar invadarea Ucrainei de către Rusia a sporit preocupările privind aprovizionarea.

Dar preţul ţiţeiului Brent a încheiat anul aproape de 86 de dolari pe baril, din cauza temerilor de o recesiune globală.

O revenire a preţurilor ţiţeiului la peste 100 de dolari pe baril pentru o perioadă prelungită ar aduce mai multe venituri pentru membrii OPEC, ale căror economii depind în mare parte de veniturile din petrol, şi ar fi un regres pentru economiile industrializate care încearcă să controleze inflaţia şi ratele dobânzilor.

Pentru a sprijini piaţa, alianţă între Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii, săi, inclusiv Rusia, cunoscută sub numele de OPEC+, au convenit în octombrie să reducă producţia cu 2 milioane de barili pe zi, sau cu aproximativ 2% din cererea mondială.

După volatilitatea din 2022, care a adus preţul ţiţeiului Brent aproape de maximul istoric de 147 de dolari pe baril, la scurt timp după începutul războiului din Ucraina, preţul petrolului Brent a crescut uşor în 2023, la puţin peste 86 de dolari, ajutat de planul Rusiei de a reduce producţia în martie.

OPEC şi OPEC+ nu publică prognoze privind preţul petrolului şi nu au o ţintă de preţ.

Oficialii şi miniştrii din OPEC şi OPEC+ sunt adesea reticenţi în a discuta despre direcţia preţurilor.

În rare comentarii publice, făcute pe 8 februarie, reprezentantul naţional al Iranului la OPEC, Afshin Javan, a declarat că preţul petrolului ar putea reveni la aproximativ 100 de dolari în a doua jumătate a anului, adăugând că OPEC+ probabil îşi va menţine politica actuală de producţie la următoarea sa întâlnire.

Reuters a vorbit în privat cu încă cinci oficiali ai OPEC despre perspectiva ca preţul petrolului să atingă 100 de dolari pe baril.

Dintre aceştia, trei au considerat că preţul petrolului are o probabilitate mai mare de a creşte în 2023 decât de scădere, iar doi au estimat că preţurile se vor întoarce la 100 de dolari pe baril.

”Trebuie spus că umbra crizei energetice va continua să domine lumea şi tendinţa generală a preţurilor globale ale petrolului este de creştere. După părerea mea, revenirea preţului ţiţeiului Brent la peste 100 de dolari la un moment dat în 2023 nu ar fi neaşteptată”, a spus una dintre sursele OPEC.

Consensul în industrie este în prezent pentru preţuri mai mici faţă de 2022. Un sondaj Reuters în rândul a 30 de economişti şi analişti estimează că preţul petrolului Brent va avea o medie de 89,37 dolari pe baril în 2023, în scădere de la 99 de dolari în 2022.

Goldman Sachs şi-a redus prognoza pentru preţul petrolului Brent în 2023 la 92 de dolari pe baril.

Ridicarea bruscă a restricţiilor pentru Covid din China va stimula probabil creşterea cererii de petrol în 2023, după ce s-a estimat că ţara a înregistrat un mic declin în 2022, pentru prima dată în ultimii ani.

Sursele OPEC anticipeazăd, de asemenea, că o lipsă de investiţii va face ca oferta insuficientă să susţină creşterea preţurilor.

Membrii OPEC pompează cu aproape 1 milion de barili pe zi mai puţin decât ţinta lor, conform cifrelor proprii ale grupului şi a altor estimări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotatie #baril #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea începe negocierile pentru un nou program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional (FMI) în anul 2027, pentru a reduce costurile împrumuturilor contractate de stat. Deocamdată, Guvernul nu a confirmat intenția de a solicita un asemenea acord, însă președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, consideră că finanțarea din partea FMI ar putea fi o alternativă la împrumuturile costisitoare prin intermediul valorilor mobiliare de stat.

„Dacă este să fie un astfel de program, atunci el ar putea fi negociat anul viitor, dar Guvernul încă nu a confirmat intenția de a negocia un astfel de program cu Fondul Monetar Internațional”, a declarat deputatul în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, unde Spatari a fost întrebat dacă Republica Moldova ar putea încheia un nou program cu FMI care să includă și finanțare..

Potrivit lui Spatari, Republica Moldova beneficiază deja de sprijin financiar european prin Planul de Creștere al Uniunii Europene, care pune la dispoziția țării resurse pentru susținerea reformelor și finanțarea cheltuielilor bugetare.

„Noi avem astăzi, prin programul de creștere cu Uniunea Europeană, finanțare în valoare de un miliard și jumătate. Sunt bani care vin în buget în funcție de reformele pe care le implementăm”, a explicat președintele comisiei parlamentare.

Spatari a atras atenția că o parte din deficitul bugetar este acoperită în prezent prin emiterea valorilor mobiliare de stat (VMS), care presupun costuri ridicate de împrumut pentru autorități.

„O parte din deficit este finanțată prin valorile mobiliare de stat, care sunt scumpe, este adevărat. Și un eventual program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional cred că ar fi o soluție pentru a reduce din costul datoriei pe termen lung”, a precizat deputatul.

Ultimul program de finanțare al Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional a fost aprobat în decembrie 2021 și a expirat la 19 octombrie 2025, fără finalizarea ultimelor două evaluări. Din această cauză, Republica Moldova a ratat debursarea ultimei tranșe, estimată la aproximativ 170 de milioane de dolari, echivalentul a circa 2,9 miliarde de lei. Potrivit FMI, programul a contribuit la menținerea stabilității macroeconomice, însă întârzierile în realizarea angajamentelor privind politica fiscală, administrația publică și combaterea corupției la nivel înalt au împiedicat finalizarea acestuia.