Vânzări record în anul 2021 pentru o casă de licitații. De unde vin cei mai mulți bani

21 Dec. 2021, 14:42
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
21 Dec. 2021, 14:42 // Bani și Afaceri //  MD Bani

În anul 2021, casa britanică de licitații Christie’s, fondată în 1766 de James Christie a înregistrat vânzări record. Suma totală s-a ridicat la 7,1 miliarde de dolari.

Potrivit informațiilor, cea mai mare parte din sumă este reprezentată de vânzările private, în valoare de 1,7 miliarde de dolari, iar licitaţiile lucrărilor în format NFT reprezintă cel mai nou sector. Acestea au însemnat 150 de milioane de dolari din suma totală.

Cea mai scumpă lucrare de artă vândută anul acesta la casa de licitații Christie’s a fost „Femme assise près d’une fenêtre (Marie-Therese)” (1932) de Pablo Picasso. Aceasta a fost adjudecată în luna mai contra sumei de 90 de milioane de dolari. După adăugarea taxelor, preţul ei final a fost de 103,4 milioane de dolari.

Totalul înregistrat de Christie’s este foarte apropiat de cel al rivalei Sotheby’s, care a raportat 7,3 miliarde de dolari. Anul trecut, Christie’s a raportat vânzări de 4,4 miliarde de dolari, faţă de 5 miliarde de dolari declarate de Sotheby’s.

Noile cifre înseamnă o revenire a pieţei de artă, afectate anul trecut de pandemie.

Statele Unite reprezintă în continuare cea mai importantă piaţă pentru Christie’s, deşi casa de licitaţii se concentrează tot mai mult pe zona Hong Kong şi China continentală. Vânzările live şi online au însumat în SUA 2,6 miliarde de dolari, creştere cu 92% faţă de 2020, iar 35% dintre toate loturile vândute au revenit unor cumpărători americani.

Celelalte pieţe importante sunt EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa), cu Londra lider (980 de milioane de dolari), şi Asia – Pacific.

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.