Vânzări record în anul 2021 pentru o casă de licitații. De unde vin cei mai mulți bani

În anul 2021, casa britanică de licitații Christie’s, fondată în 1766 de James Christie a înregistrat vânzări record. Suma totală s-a ridicat la 7,1 miliarde de dolari.

Potrivit informațiilor, cea mai mare parte din sumă este reprezentată de vânzările private, în valoare de 1,7 miliarde de dolari, iar licitaţiile lucrărilor în format NFT reprezintă cel mai nou sector. Acestea au însemnat 150 de milioane de dolari din suma totală.

Cea mai scumpă lucrare de artă vândută anul acesta la casa de licitații Christie’s a fost „Femme assise près d’une fenêtre (Marie-Therese)” (1932) de Pablo Picasso. Aceasta a fost adjudecată în luna mai contra sumei de 90 de milioane de dolari. După adăugarea taxelor, preţul ei final a fost de 103,4 milioane de dolari.

Totalul înregistrat de Christie’s este foarte apropiat de cel al rivalei Sotheby’s, care a raportat 7,3 miliarde de dolari. Anul trecut, Christie’s a raportat vânzări de 4,4 miliarde de dolari, faţă de 5 miliarde de dolari declarate de Sotheby’s.

Noile cifre înseamnă o revenire a pieţei de artă, afectate anul trecut de pandemie.

Statele Unite reprezintă în continuare cea mai importantă piaţă pentru Christie’s, deşi casa de licitaţii se concentrează tot mai mult pe zona Hong Kong şi China continentală. Vânzările live şi online au însumat în SUA 2,6 miliarde de dolari, creştere cu 92% faţă de 2020, iar 35% dintre toate loturile vândute au revenit unor cumpărători americani.

Celelalte pieţe importante sunt EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa), cu Londra lider (980 de milioane de dolari), şi Asia – Pacific.

#casa de licitatii #Christie's #vanzari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.