Afacerişti ruşi au câştigat zeci de milioane de dolari prin piratarea sistemelor informatice. Kliuşin, printre acuzați

Vladislav Kliuşin, proprietarul unei companii de tehnologii informaționale cu sediul la Moscova, despre care procurorii spun că are legături extinse cu guvernul rus, a fost extrădat sâmbătă din Elveţia pentru a se confrunta cu acuzaţiile de conspiraţie, fraudă cu valori mobiliare şi alte acuzaţii, la Boston.

Kliuşin, care a fost arestat în Elveţia în martie, în timp ce se afla într-o excursie la schi, a apărut pentru scurt timp dintr-o închisoare din Massachusetts pentru a participa la o şedinţă de judecată virtuală, iar o audiere pentru cauţiune a fost programată pentru joi, scrie money.ro.

Procurorii l-au acuzat pe el şi pe alţii de tranzacţionare pe baza informaţiilor privind veniturile corporative obţinute prin piratarea sistemelor informatice a doi furnizori care ajută companiile să depună rapoarte trimestriale şi anuale la Comisia pentru bursă şi valori mobiliare (SEC) din SUA.

Printre companiile care au avut de suferit se numără IBM, Snap şi Tesla, au spus procurorii. Potrivit acestora, Kliuşin, în vârstă de 41 de ani, şi angajaţii companiei sale M-13 au plasat tranzacţii pentru ei însăşi şi pentru clienţi în schimbul unei părţi din profit.

Schema a obţinut în total cel puţin 82,5 milioane de dolari din 2018 până în 2020, a declarat SEC într-un proces aferent.

Printre inculpaţi se numără Ivan Iermakov, un angajat M-13 care a fost printre cei 12 ofiţeri ruşi de informaţii militare, acuzaţi în 2018 de piratare a datelor Partidului Democrat şi candidatei la preşedinţie Hillary Clinton, pentru a interveni în alegerile din 2016. El este judecat în libertate, alături de alţi trei inculpaţi: directorul M-13 Nikolai Rumiantcev şi doi oameni de afaceri ruşi despre care procurorii spun că au tranzacţionat informaţiile piratate, Mihail Irzak şi Igor Sladkov.

Avocaţii lui Kliushin au descris cazul ca fiind motivat politic şi au susţinut că adevăratul motiv pentru care a fost cercetat este munca şi contactele sale în cadrul guvernului rus, care numeşte cazul ca parte a unei vânătoare de ruşi de către Washington.

Dar în timp ce procurorul american interimar Nathaniel Mendell a subliniat ”legăturile extinse” ale lui Kliushin cu Kremlinul, el a spus că autorităţile nu ştiau de la începutul anchetei de doi ani ”unde ne vor duce faptele şi ancheta”.

#sisteme informatice #afaceristi #milioane de dolari #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe femei din Republica Moldova, care s-au implicat din prima zi, alături de alte mii de femei din țara noastră, pentru a ajuta oamenii care au fugit din calea războiului din Ucraina, au vorbit despre experiența și motivația lor dar și importanța implicării fiecăruia dintre noi pentru a oferi sprijin oamenilor aflați în dificultate. Femeile s-au reunit în cadrul unui eveniment organizat de UN Women Moldova cu ocazia Zilei Mondiale a Asistenței Umanitare, sărbătorită anual la 19 august.

Astfel, UN Women a adus în vizor rolul primordial pe care îl au femeile din diferite domenii profesionale în implementarea și gestionarea răspunsului umanitar. Primare, gazde pentru persoanele refugiate, polițiste de frontieră, psihologe, toate aceste femei s-au trezit peste noapte lucrătoare umanitare și au reușit să asigure un răspuns eficient și demn.

Felicia Bechtold, secretară de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, a mulțumit pentru solidaritate tuturor femeilor, gazdelor, asistentelor sociale, primarelor, funcționarelor, organizațiilor non-guvernamentale și internaționale pentru ajutorul oferit persoanelor refugiate: „În toată această perioadă, multe femei s-au implicat foarte activ, am apreciat organizarea lor, omenia lor, dar și cât de mult suflet au depus pentru a ajuta refugiații.”

„Din primele zile ale crizei refugiaților am înțeles ce înseamnă empatia în servicul de forță pe care o aduce o femeie, eu am vazut cu propriii mei ochi de ce în toate țările civilizate avem atât de multe femei cu epoleți care lucrează în serviciile de forță, eu am văzut ce înseamnă să fii femeie cu epoleți și psihologă și cum să abordezi problema persoanelor care intrau în țară. Empatia, capacitatea de a vedea în suferința omului propria suferință e ceea ce s-a întâmplat cu toată comunitatea, cu persoanele cu epoleți și cele fără epoleți. Iar eu, în calitate de secretară de Stat a Ministerului Afecrilor Interne am fost nevoită să iau anumite decizii, unele din ele fără precedent, pe care mi le-am asumat”, a menționat Jana Costachi, secretară de stat la Ministerul Afacerilor Interne.

La eveniment au mai participat și femei refugiate care au reușit, datorită programelor și proiectelor susținute de UN Women, să-și găsească un loc de muncă sau fac voluntariat pentru a susține alte persoane nevoite să-și părăsească țara din cauza războiului.

„Ne dorim ca vocea acestor femei să fie auzită și să inspire și alți oameni pentru implicare activă prin donații, voluntariat, demersuri către autorități pentru ajutorarea refugiaților și a comunităților gazdă în necesitățile lor de zi cu zi. Acest război înseamnă un regres în materie de egalitate de gen, acces la drepturi și servicii, siguranță și bunăstare, în primul rând a femeilor. Crizele afectează în mod disproporționat femeile. Este important să ținem cont de elementele de gen atunci când oferim sprijin, atunci când ne programăm reusresele, intervențiile și programele. Femeile sunt agente ale schimbării și au un rol important în procesele desecuritate și pace.”, a menționat Svetlana Andrieș, specialistă programe UN Women.

Este esențial ca femeile să participe în mod egal la planificarea și luarea deciziilor în ceea ce privește răspunsul la nevoile umanitare, iar conducerea și contribuțiile lor să fie recunoscute și apreciate. Femeile și fetele joacă un rol cheie în supraviețuirea și reziliența comunităților afectate de criză. Atunci când criza lovește, femeile sunt adesea primele care răspund. De asemenea, acestea sunt afectate în mod disproporționat de conflicte. Aceste roluri multiple trebuie reflectate pe parcursul întregului proces de planificare și implementare a răspunsului umanitar.

Ziua Mondială a Asistenței Umanitare este sărbătorită în fiecare an la 19 august, reunind parteneri din întregul sistem umanitar pentru a promova supraviețuirea, bunăstarea și demnitatea persoanelor afectate de crize și pentru siguranța și securitatea lucrătorilor umanitari. Este o sărbătoare globală a oamenilor care ajută oamenii.