Veniturile Rusiei din exportul de petrol, la cel mai ridicat nivel din iulie 2022

Veniturile din exporturile petroliere ale Rusiei au urcat în septembrie la “cel mai ridicat nivel din iulie 2022”, în ciuda sancțiunilor internaționale, a anunțat joi Agenția Internațională pentru Energie (AIE), citată de AFP.

Aceste venituri au “crescut cu 1,8 miliarde de dolari” în decurs de o lună “pentru a ajunge la 18,8 miliarde de dolari în septembrie, cel mai ridicat nivel din iulie 2022”, subliniază acest raport lunar al AIE privind piața petrolieră.

Exporturile totale de produse petroliere rusești au crescut cu 460.000 de barili pe zi, până la 7,6 milioane de barili pe zi, țițeiul reprezentând 250.000 de barili din această creștere.

În consecință, veniturile din petrol ale guvernului rus au crescut cu 24% în septembrie față de luna precedentă, ajungând la 10,6 miliarde de dolari, dar au fost cu 7% mai mici decât în urmă cu un an, precizează AIE.

Începând din decembrie 2022, G7, Australia și Uniunea Europeană au impus un plafon la prețul petrolului rusesc, în cadrul unui mecanism care prevede că doar petrolul vândut la un preț de 60 de dolari pe baril sau mai mic poate continua să fie livrat.

La vremea respectivă, scopul era de a afecta câștigul financiar al Rusiei prin plafonarea veniturilor sale din petrol, menținând în același timp un stimulent economic suficient pentru ca țara să continue să își vândă petrolul la un preț redus – în loc să își retragă barilii de pe piață, pentru a evita o creștere bruscă a prețurilor.

În ciuda acestor sancțiuni, Rusia a găsit modalități de a-și vinde țițeiul la un preț mai mare Indiei, care nu este afectată de regimul de sancțiuni.

Prețul mediu de export al țițeiului rusesc a crescut cu 8 dolari pe baril, ajungând la 81,80 dolari în septembrie, “cu mult peste prețul plafonat”, a precizat AIE.

Producția rusă de țiței a urcat la 9,48 milioane de barili pe zi. Deși Moscova a promis că își va reduce exporturile cu 300.000 de barili pe zi începând din septembrie și până la sfârșitul anului 2023, estimările preliminare arată că acestea au scăzut doar cu aproximativ 100.000 de barili pe zi față de media lunilor mai-iunie, potrivit AIE.

Din luna mai, nouă țări, printre care Arabia Saudită, Irak, Rusia și Emiratele Arabe Unite, au anunțat reduceri de producție până la sfârșitul anului 2024, totalizând 1,6 milioane de barili pe zi.

Potrivit OPEC, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol, producția rusă de produse petroliere în 2023 “ar urma să scadă cu 500.000 de barili pe zi, până la o medie de 10,5 milioane de barili pe zi”, o revizuire în creștere cu aproximativ 80.000 de barili pe zi față de evaluarea sa din luna precedentă.

“Contracția preconizată ia în considerare ajustările voluntare ale producției anunțate până la sfârșitul anului 2023”, a precizat OPEC în raportul său din octombrie publicat joi, care prevede o producție neschimbată în 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania aeriană HiSky, controlată de moldoveanul Iulian Scorpan, suspendă zborurile regulate directe dintre București și New York în sezonul de iarnă 2026–2027, la doar doi ani și jumătate de la lansarea rutei transatlantice. Decizia vine pe fondul exploziei prețurilor la combustibilul de aviație, care a depășit 1.800 de dolari pe tonă, dar și al gradului redus de ocupare a aeronavelor. În medie, aproape jumătate dintre locurile disponibile pe cursele spre Statele Unite au rămas goale.

Potrivit informațiilor publicate de AeroRoute, HiSky renunță la operarea regulată a rutei București–New York JFK pe durata sezonului rece, păstrând doar câteva zboruri punctuale în perioada sărbătorilor de iarnă.

Astfel, după cursa din 30 octombrie, următoarele zboruri sunt programate pentru 18, 21, 23 și 28 decembrie 2026, precum și pentru 4, 6 și 8 ianuarie 2027. În restul perioadei, pasagerii care vor să ajungă din București la New York vor trebui să apeleze la curse cu escală.

Principalul motiv invocat de companie este creșterea puternică a costurilor de operare. Prețul combustibilului de aviație a depășit pragul de 1.800 de dolari pe tonă, ceea ce face mult mai costisitoare operarea zborurilor transatlantice. Potrivit HiSky, menținerea frecvențelor planificate inițial ar genera cheltuieli suplimentare considerabile, care s-ar reflecta inevitabil în prețurile biletelor.

Dincolo de scumpirea kerosenului, datele privind traficul de pasageri arată că ruta București–New York se confruntă și cu probleme de ocupare. Potrivit statisticilor raportate autorităților americane, gradul mediu de ocupare a aeronavelor HiSky a fost de numai 52,2% în perioada iunie 2024 – vara anului 2026.

Compania utilizează pe această rută un Airbus A330-200, cu o capacitate de 274 de locuri, însă numărul mediu de pasageri transportați a fost de aproximativ 143 pe zbor. Asta înseamnă că, în medie, 131 de locuri au rămas neocupate la fiecare cursă.

Un asemenea grad de ocupare pune presiune asupra rentabilității zborurilor de lung-curier, unde cheltuielile cu combustibilul, echipajele, întreținerea și taxele aeroportuare sunt ridicate. Totuși, profitabilitatea unei rute depinde și de tarifele practicate, veniturile suplimentare și structura costurilor, nu doar de numărul pasagerilor.

Suspendarea temporară reprezintă un pas înapoi pentru o rută lansată în iunie 2024, când HiSky a readus zborurile directe regulate dintre România și Statele Unite după o pauză de peste două decenii.

Ultimele curse transatlantice regulate operate anterior de TAROM fuseseră suspendate în noiembrie 2003. Reluarea conexiunii directe București–New York de către HiSky a fost prezentată drept un moment important pentru aviația românească, oferind pasagerilor posibilitatea de a traversa Atlanticul fără escală.

HiSky, companie aeriană înființată în 2020, operează zboruri din România și Republica Moldova. Suspendarea curselor regulate către New York în sezonul rece arată dificultățile cu care se confruntă operatorii aerieni pe rutele lungi, în condițiile creșterii prețurilor la combustibil și ale unei cereri insuficiente pentru ocuparea aeronavelor.