Veniturile Rusiei din exportul de petrol, la cel mai ridicat nivel din iulie 2022

Veniturile din exporturile petroliere ale Rusiei au urcat în septembrie la “cel mai ridicat nivel din iulie 2022”, în ciuda sancțiunilor internaționale, a anunțat joi Agenția Internațională pentru Energie (AIE), citată de AFP.

Aceste venituri au “crescut cu 1,8 miliarde de dolari” în decurs de o lună “pentru a ajunge la 18,8 miliarde de dolari în septembrie, cel mai ridicat nivel din iulie 2022”, subliniază acest raport lunar al AIE privind piața petrolieră.

Exporturile totale de produse petroliere rusești au crescut cu 460.000 de barili pe zi, până la 7,6 milioane de barili pe zi, țițeiul reprezentând 250.000 de barili din această creștere.

În consecință, veniturile din petrol ale guvernului rus au crescut cu 24% în septembrie față de luna precedentă, ajungând la 10,6 miliarde de dolari, dar au fost cu 7% mai mici decât în urmă cu un an, precizează AIE.

Începând din decembrie 2022, G7, Australia și Uniunea Europeană au impus un plafon la prețul petrolului rusesc, în cadrul unui mecanism care prevede că doar petrolul vândut la un preț de 60 de dolari pe baril sau mai mic poate continua să fie livrat.

La vremea respectivă, scopul era de a afecta câștigul financiar al Rusiei prin plafonarea veniturilor sale din petrol, menținând în același timp un stimulent economic suficient pentru ca țara să continue să își vândă petrolul la un preț redus – în loc să își retragă barilii de pe piață, pentru a evita o creștere bruscă a prețurilor.

În ciuda acestor sancțiuni, Rusia a găsit modalități de a-și vinde țițeiul la un preț mai mare Indiei, care nu este afectată de regimul de sancțiuni.

Prețul mediu de export al țițeiului rusesc a crescut cu 8 dolari pe baril, ajungând la 81,80 dolari în septembrie, “cu mult peste prețul plafonat”, a precizat AIE.

Producția rusă de țiței a urcat la 9,48 milioane de barili pe zi. Deși Moscova a promis că își va reduce exporturile cu 300.000 de barili pe zi începând din septembrie și până la sfârșitul anului 2023, estimările preliminare arată că acestea au scăzut doar cu aproximativ 100.000 de barili pe zi față de media lunilor mai-iunie, potrivit AIE.

Din luna mai, nouă țări, printre care Arabia Saudită, Irak, Rusia și Emiratele Arabe Unite, au anunțat reduceri de producție până la sfârșitul anului 2024, totalizând 1,6 milioane de barili pe zi.

Potrivit OPEC, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol, producția rusă de produse petroliere în 2023 “ar urma să scadă cu 500.000 de barili pe zi, până la o medie de 10,5 milioane de barili pe zi”, o revizuire în creștere cu aproximativ 80.000 de barili pe zi față de evaluarea sa din luna precedentă.

“Contracția preconizată ia în considerare ajustările voluntare ale producției anunțate până la sfârșitul anului 2023”, a precizat OPEC în raportul său din octombrie publicat joi, care prevede o producție neschimbată în 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din Republica Moldova au acordat în luna iulie 2026 credite noi în valoare totală de 7,395 miliarde de lei, cea mai mare parte a finanțărilor fiind contractată de mediul de afaceri, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Potrivit BNM, 62,4% din volumul total al creditelor noi a revenit mediului de afaceri, iar 37,6% persoanelor fizice. Raportat la volumul total, este vorba despre aproximativ 4,6 miliarde de lei acordate businessului și circa 2,8 miliarde de lei populației.

În cazul companiilor nefinanciare, creditele noi în moneda națională prezentate de BNM au însumat 2,328 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 8,58%. Împrumuturile în valută acordate acestei categorii au ajuns la 1,589 miliarde de lei, cu o dobândă medie de 5,04%.

Mediul financiar nebancar a contractat credite noi de 248 milioane de lei în moneda națională, la o dobândă medie de 8,79%, și echivalentul a 187 milioane de lei în valută, pentru care rata medie a fost de 5,75%.

Cele mai scumpe împrumuturi în lei din segmentul de business prezentat de BNM au fost cele acordate persoanelor fizice care practică activitate economică. Acestea au contractat 101 milioane de lei, la o rată nominală medie de 10,34%. În valută, volumul a fost de numai 0,5 milioane de lei, la o dobândă de 5,18%.

În cazul populației, creditele de consum au continuat să atragă sume importante. În iulie, persoanele fizice au contractat credite noi de consum în lei în valoare de 1,748 miliarde de lei, la o rată nominală medie de 10,83%. Creditele de consum în valută au avut un volum nesemnificativ, de circa 0,1 milioane de lei, însă dobânda medie a ajuns la 9,46%.

Totodată, creditele imobiliare noi acordate populației au depășit pragul de un miliard de lei într-o singură lună. Volumul acestora a constituit 1,007 miliarde de lei, la o dobândă nominală medie de 7,97%.

Datele detaliate ale BNM arată că grosul creditelor de consum în lei este contractat pe perioade de doi până la cinci ani. În această categorie au fost acordate 1,559 miliarde de lei, la o rată medie de 10,76%.

Creditele de consum cu o maturitate de până la 12 luni au însumat 66 milioane de lei, cu o dobândă de 11,20%, iar cele contractate pe o perioadă între un an și doi ani au totalizat 96 milioane de lei, cu o rată medie de 10,73%.

Cele mai scumpe credite de consum au fost cele cu maturitatea de peste cinci ani. Deși volumul lor a fost de numai 27 milioane de lei, rata nominală medie a dobânzii a ajuns la 14,29%.

Astfel, datele BNM arată că în timp ce companiile beneficiază de costuri ale finanțării în lei de aproximativ 8–10%, populația plătește sensibil mai mult pentru creditele de consum, dobânzile depășind 10% și ajungând, în funcție de maturitate, la peste 14%.