VIDEO Adrian Efros: Cu NATO avem o colaborare foarte bună, însă nu e vorba de aspecte militare

Alianța Nord-Atlantică (NATO) va oferi Ministerului de Interne expertiză în vederea creșterii capacităților Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) de a gestiona incidente chimice, biologice sau nucleare. Declarația aparține ministrului Adrian Efros și a fost făcută în timpul emisiunii „Rezoomat” de la RLIVE TV.

Oficialul s-a întâlnit recent la Bruxelles cu secretarul –adjunct al NATO, Mircea Geoană, iar securitatea regională și consolidarea instituțiilor statului au fost cap de afiș pe agenda discuțiilor.

Adrian Efros spune că Ministerul de Interne colaborează cu NATO doar pe subiecte non-militare. Oficialul exclude orice proiecte de dotare a ministerului cu arme letale din partea NATO.

„Avem o cooperare foarte bună. E vorba de o cooperare ce vizează mai puțin partea militară. Aici vorbim de creșterea capacităților Inspectoratului General pentru Situații de Urgență privind gestionarea incidentelor chimice, biologice și nucleare. Avem o cooperare foarte bună în ceea ce privește capacity building, dar nicidecum nu avem niciun proiect ce ține de înarmare sau de asigurare cu mijloace letale pentru dotarea Ministerului Afacerilor Interne. Sunt proiecte de perspectivă, dar non-militare, doar ce ține de asigurarea și menținerea ordinii publice. E vorba de expertiză, schimb de experiență, suport în elaborarea diferitor acte normative, în elaborarea diferitor programe de antrenament. Este un sector destul de larg și noi dorim să valorificăm orice oportunitate oferită de partenerii de dezvoltare”, a spus ministrul Efros în timpul emisiunii Rezoomat.

La sfârșitul lunii aprilie, ministrul Adrian Efros a avut o întrevedere la Bruxelles cu secretarul-adjunct NATO, Mircea Geoană. În timpul discuțiilor, șeful MAI a reiterat interesul Republicii Moldova pentru expertiza și asistența NATO în modernizarea sectorului de securitate și apărare.

#Adrian Efros #Rezoomat #NATO #MAI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.