VIDEO Adrian Efros: Cu NATO avem o colaborare foarte bună, însă nu e vorba de aspecte militare

Alianța Nord-Atlantică (NATO) va oferi Ministerului de Interne expertiză în vederea creșterii capacităților Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) de a gestiona incidente chimice, biologice sau nucleare. Declarația aparține ministrului Adrian Efros și a fost făcută în timpul emisiunii „Rezoomat” de la RLIVE TV.

Oficialul s-a întâlnit recent la Bruxelles cu secretarul –adjunct al NATO, Mircea Geoană, iar securitatea regională și consolidarea instituțiilor statului au fost cap de afiș pe agenda discuțiilor.

Adrian Efros spune că Ministerul de Interne colaborează cu NATO doar pe subiecte non-militare. Oficialul exclude orice proiecte de dotare a ministerului cu arme letale din partea NATO.

„Avem o cooperare foarte bună. E vorba de o cooperare ce vizează mai puțin partea militară. Aici vorbim de creșterea capacităților Inspectoratului General pentru Situații de Urgență privind gestionarea incidentelor chimice, biologice și nucleare. Avem o cooperare foarte bună în ceea ce privește capacity building, dar nicidecum nu avem niciun proiect ce ține de înarmare sau de asigurare cu mijloace letale pentru dotarea Ministerului Afacerilor Interne. Sunt proiecte de perspectivă, dar non-militare, doar ce ține de asigurarea și menținerea ordinii publice. E vorba de expertiză, schimb de experiență, suport în elaborarea diferitor acte normative, în elaborarea diferitor programe de antrenament. Este un sector destul de larg și noi dorim să valorificăm orice oportunitate oferită de partenerii de dezvoltare”, a spus ministrul Efros în timpul emisiunii Rezoomat.

La sfârșitul lunii aprilie, ministrul Adrian Efros a avut o întrevedere la Bruxelles cu secretarul-adjunct NATO, Mircea Geoană. În timpul discuțiilor, șeful MAI a reiterat interesul Republicii Moldova pentru expertiza și asistența NATO în modernizarea sectorului de securitate și apărare.

#Adrian Efros #Rezoomat #NATO #MAI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.