VIDEO Adrian Efros: Cu NATO avem o colaborare foarte bună, însă nu e vorba de aspecte militare

Alianța Nord-Atlantică (NATO) va oferi Ministerului de Interne expertiză în vederea creșterii capacităților Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) de a gestiona incidente chimice, biologice sau nucleare. Declarația aparține ministrului Adrian Efros și a fost făcută în timpul emisiunii „Rezoomat” de la RLIVE TV.

Oficialul s-a întâlnit recent la Bruxelles cu secretarul –adjunct al NATO, Mircea Geoană, iar securitatea regională și consolidarea instituțiilor statului au fost cap de afiș pe agenda discuțiilor.

Adrian Efros spune că Ministerul de Interne colaborează cu NATO doar pe subiecte non-militare. Oficialul exclude orice proiecte de dotare a ministerului cu arme letale din partea NATO.

„Avem o cooperare foarte bună. E vorba de o cooperare ce vizează mai puțin partea militară. Aici vorbim de creșterea capacităților Inspectoratului General pentru Situații de Urgență privind gestionarea incidentelor chimice, biologice și nucleare. Avem o cooperare foarte bună în ceea ce privește capacity building, dar nicidecum nu avem niciun proiect ce ține de înarmare sau de asigurare cu mijloace letale pentru dotarea Ministerului Afacerilor Interne. Sunt proiecte de perspectivă, dar non-militare, doar ce ține de asigurarea și menținerea ordinii publice. E vorba de expertiză, schimb de experiență, suport în elaborarea diferitor acte normative, în elaborarea diferitor programe de antrenament. Este un sector destul de larg și noi dorim să valorificăm orice oportunitate oferită de partenerii de dezvoltare”, a spus ministrul Efros în timpul emisiunii Rezoomat.

La sfârșitul lunii aprilie, ministrul Adrian Efros a avut o întrevedere la Bruxelles cu secretarul-adjunct NATO, Mircea Geoană. În timpul discuțiilor, șeful MAI a reiterat interesul Republicii Moldova pentru expertiza și asistența NATO în modernizarea sectorului de securitate și apărare.

#Adrian Efros #Rezoomat #NATO #MAI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Calea ferată din Republica Moldova se află într-o stare critică. 100% din rețeaua TEN-T de bază este clasificată ca fiind în stare proastă, iar aproape 45% din rețeaua extinsă este evaluată ca foarte degradată, în condițiile în care trenurile circulă cu doar 48% din viteza pentru care infrastructura a fost proiectată, iar vitezele maxime nu depășesc 80 km/h, arată raportul TEN-T pentru perioada 2023–2025.

Rețeaua feroviară operațională a Republica Moldova are o lungime totală de 1.232 km de linii principale, dintre care 875,8 km fac parte din Rețeaua Extinsă TEN-T, iar 207,8 km din Rețeaua de Bază. Toate liniile sunt cu linie simplă, neelectrificate și construite pe ecartament larg de 1.520 mm, incompatibil cu standardul european de 1.435 mm, arată datele din raportul TEN-T.

Singura excepție tehnică este un tronson de aproximativ 14 km cu ecartament mixt din zona Portul Internațional Liber Giurgiulești, unde sunt instalate atât șine de 1.520 mm, cât și de 1.435 mm, ceea ce permite circulația mărfurilor fără schimb de boghiuri sau transbordare.

Evaluarea stării infrastructurii, realizată pe baza raportului dintre viteza de proiectare și cea operațională, indică probleme severe. Întreaga Rețea de Bază TEN-T din Moldova este clasificată ca fiind în stare proastă, iar aproximativ 45% din Rețeaua Extinsă este evaluată ca fiind în stare foarte proastă. La nivel general, performanța operațională a rețelei ajunge la circa 48% din viteza de proiectare, iar vitezele maxime nu depășesc 80 km/h.

Pentru transportul de marfă, vitezele de proiectare se situează între 45 și 80 km/h, mult sub cerința TEN-T de 100 km/h până în 2030. Deoarece aceleași linii sunt utilizate și pentru trenurile de pasageri, limitările de viteză se aplică în mod similar și acestora. Deși infrastructura a fost proiectată pentru o sarcină pe osie de 25 de tone, peste pragul TEN-T de 22,5 tone, întreținerea insuficientă a redus capacitatea operațională efectivă la 22,5 tone.

Raportul mai arată că 0% din Rețeaua Extinsă este electrificată, iar ERTMS, sistemul european de management al traficului feroviar, nu este implementat deloc. În schimb, la capitolul capacitate, întreaga Rețea de Bază și 69,86% din Rețeaua Extinsă pot primi trenuri de marfă de până la 798 metri, peste pragul TEN-T de 740 metri. De asemenea, întreaga Rețea Extinsă permite circulația trenurilor care transportă semiremorci standard de până la 4 metri înălțime.

În urma revizuirii TEN-T din iulie 2024, coridorul Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee traversează Republica Moldova, conectând România la Ungheni și Chișinău. Cu toate acestea, raportul constată că nu a fost înregistrat niciun progres în îndeplinirea cerințelor TEN-T față de proiecțiile din 2025, iar nivelul de conformare a rămas practic neschimbat în perioada 2023–2025.

Concluzia documentului este că rețeaua gestionată de Calea Ferată din Moldova se confruntă cu un blocaj structural: linii degradate, viteze mult sub standardele europene, lipsa electrificării și neconformitate de ecartament. Fără investiții majore în reabilitare și modernizare, integrarea reală a căii ferate moldovenești în coridoarele TEN-T rămâne sever limitată.

Două proiecte feroviare sunt în curs de desfășurare în Republica Moldova, atât în cadrul Rețelei Centrale, cât și în cadrul Rețelei Generale, cu o finanțare asigurată în valoare totală de 227 de milioane de euro. Infrastructura feroviară a Coridorului Sudic, Bender–Basarabească–Etulia–Giurgiulești, este reabilitată pe o lungime totală de 233 km, din care 185,8 km fac parte din Rețelele Centrale și Generale. Proiectul, cu o investiție de 113 milioane de euro, va permite trenurilor de marfă să circule cu o viteză de proiectare de 100 km/h, cu o sarcină pe osie de 23,5 t și o lungime a trenului de 740 m. Electrificarea și implementarea ERTMS nu sunt incluse, iar ecartamentul de 1.520 mm va rămâne neschimbat. Coridoarele Nordic și Central, care acoperă secțiunile Vâlcineț-Ocnița-Bălți-Ungheni-Chișinău-Căinări, sunt, de asemenea, în curs de reabilitare. Acest tronson de 128 km, aflat în prezent într-o stare proastă sau foarte proastă, este modernizat în cadrul unui proiect de 114 milioane EUR. Lucrările vizează îndeplinirea cerințelor TEN-T de transport de marfă de o viteză de proiectare de 100 km/h, o sarcină pe osie de 23,5 t și o lungime a trenului de 740 m, fără electrificare sau ERTMS, păstrând în același timp ecartamentul de 1.520 mm.