VIDEO Antreprenorii au nevoie de consultanță în domeniul marketingului digital

Cu o experiență de peste trei decenii în domeniul consultanță în afaceri, Lucia Ușurelu este acum manager de proiect, consultant, trainer și coacher în cadrul Agenției de consultanță Proentranse.

Odată cu lansarea programului Organizației Internaționale a Muncii „SIYB” (Inițiază și Lansează Afacerea /Start and Improve Your Business), și-a dat seama că acest curs de instruire îi va oferi oportunitatea de a-și perfecționa abilitățile de formare și totodată de a-și împărtăși experiența cu alți colegi de breaslă, care își doresc să contribuie la dezvoltarea afacerilor și sectorului de antreprenoriat.

Experiența adunată ani în șir a făcut-o să dezvolte și să implementeze programe de instruire pentru angajați, dar și pentru antreprenori.

„În urma acestei experiențe, am dezvoltat o abordare practică și personalizată în predare, care se adaptează nevoilor și obiectivelor specifice ale fiecărui cursant”, spune Lucia.

„Sunt mândră să mă alătur unei comunități de traineri cu experiență”

Datorită acestui program a reușit să învețe noi metode și tehnici care o vor ajuta în susținerea antreprenorilor, iar ulterior aceștia din urmă își vor putea dezvolta afacerile cu succes. Oportunitatea de a fi trainer în cadrul programului „SIYB” a contribuit enorm în dezvoltarea sa profesională, acum fiind pregătită pentru a contribui la creșterea antreprenorialului în comunitate.

Workshop-uri și sesiuni de instruire pentru antreprenori, la Soroca

„În urma programului „SIYB”, împreună cu doi colegi, am planificat să organizam la Soroca o serie de workshop-uri și sesiuni de instruire pentru antreprenori si potențiali antreprenori”, spune Lucia Ușurelu.

Astfel, până în luna aprilie, de două ori pe săptămână, antreprenorii își dau întâlnire la Incubatorul de Afaceri din Soroca. De la inițierea ideii, până la lansarea și gestiunea afacerii, aici viitorii antreprenori învață cum să-și crească afacerea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Fiind în prezent cel mai mare program global de formare în managementul afacerilor, în baza metodologiei dezvoltate de către Organizația Internațională a Muncii, programul cuprinde module dedicate atât pentru cei ce doresc să se lanseze în domeniul antreprenorial, dar și pentru cei care vor să-și crească afacerea.

„Am observat o nevoie crescută pentru dezvoltarea abilităților de marketing digital în rândul antreprenorilor din comunitatea noastră. Deși mulți antreprenori au început să utilizeze canalele de marketing digital, există încă multe oportunități pentru a crește și a îmbunătăți rezultatele lor prin dezvoltarea și implementarea unei strategii de marketing digital eficiente”, spune experta.

Aceste instruiri vor ajuta antreprenorii să înțeleagă și să utilizeze eficient informația, oportunitățile și experiențele în domeniul afacerilor.

„Aceste workshop-uri vor ajuta antreprenorii să își dezvolte abilitățile antreprenoriale, ceea ce va contribui ulterior la creșterea afacerilor, dar și la consolidarea comunității noastre antreprenoriale”, adaugă Lucia.

Pentru mai multe informații și oportunități despre afaceri verzi, accesați grupul Facebook: Economie Verde în Moldova

#consultanta #marketing digital #antreprenori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La începutul anilor 1990, odată cu încheierea Războiului Rece, ţările europene au profitat de aşa-numitele dividende al păcii(beneficiile economice ale reducerii bugetelor pentru apărare – n.r). Acestea au redus bugetele de apărare şi au casat sau au vândut cantităţi mari de echipamente, convinse că un război terestru major pe continent nu mai reprezenta un scenariu plauzibil. Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina la începutul anului 2022 a pus capăt acestei iluzii, scrie Bloomberg

Acum, guvernele din întreaga Europă s-au angajat să crească semnificativ cheltuielile militare pentru a se pregăti pentru tipul de conflict prelungit şi de mare intensitate pe care îl duce Ucraina. Cu toate acestea, rezultatele au fost inegale, ridicând întrebarea dacă şi când va fi Europa pregătită pentru viitoarele provocări de securitate.

În 1989, cheltuielile militare ale membrilor NATO au depăşit în medie 4% din PIB, deoarece statele membre au căutat să menţină şi să consolideze propriile linii de apărare pentru a fi gata în eventualitatea unui război deschis de URSS şi aliaţii săi.

După prăbuşirea URSS, guvernele s-au grăbit să profite de relaxarea tensiunilor dintre superputeri. Acestea au redus cheltuielile pentru apărare, redirecţionând resursele către domenii mai productive şi mai populare, cum ar fi asistenţa medicală şi socială.

Tancurile, artileria şi alte tipuri de armament greu au fost casate sau vândute. Această tendinţă s-a accelerat după atacurile din 11 septembrie 2001 asupra SUA, deoarece forţele concepute pentru războiul terestru au fost reconfigurate în unităţi mobile, mai puţin înarmate, pentru misiuni de combatere a terorismului în întreaga lume.

Până în 2014, membrii europeni ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord au alocat în medie 1,4% din PIB pentru apărare. Germania avea mai puţin de 1.000 de tancuri şi vehicule de luptă de infanterie combinate, faţă de 7.000 (numai în Germania de Vest) în timpul Războiului Rece.

În cazul SUA, marele câştigător al Războiului Rece, beneficiile economice au fost de scurtă durată. Cheltuielile pentru apărare au scăzut de la 6% din PIB în 1989 la un minim de 3% în 2001, dar au inversat cursul după ce atacurile din 11 septembrie au precipitat războaiele americane majore din Afganistan şi Irak. Aceste angajamente au dus la o creştere a cheltuielilor până la 5% din PIB în 2010, înainte de a se stabiliza la aproximativ 3,5% în ultimii ani.

Scăderea cheltuielilor pentru apărare în rândul membrilor europeni ai NATO a început să se inverseze în 2014, după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea. În acel an, alianţa a stabilit un termen limită de 2024 pentru ca membrii să atingă un obiectiv de cheltuieli de 2%, ignorat anterior. Puţini erau pe cale să reuşească acest lucru în momentul în care invazia în toată regula a Ucrainei a schimbat radical percepţiile cu privire la cât de multă apărare are nevoie Europa.

Mulţi oficiali europeni şi americani consideră că preşedintele rus Vladimir Putin este hotărât să subordoneze naţiuni care au făcut parte cândva din Uniunea Sovietică. La doar câteva luni după începerea războiului, NATO a adoptat o strategie actualizată care a identificat Rusia ca fiind „cea mai semnificativă şi directă ameninţare a alianţei”. Versiunea anterioară, din 2010, viza un „parteneriat strategic” cu Rusia.

Unele guverne au ajuns să reexamineze doctrinele de apărare care definesc tipurile de războaie pentru care continentul ar trebui să se pregătească. Cei mai mulţi analizează – într-o măsură mai mare sau mai mică – cum să refacă stocurile de tancuri, sisteme antitanc şi antiaeriene, rachete ghidate de precizie, baterii de artilerie şi muniţie, precum şi dronele care s-au dovedit esenţiale în războiul din Ucraina. Compania de consultanţă McKinsey & Co a estimat că, fără război, cheltuielile europene pentru apărare din 2021 până în 2026 ar fi crescut cu 14%, iar conflictul va împinge această creştere la cel puţin 53%, de la 296 miliarde de euro (317 miliarde de dolari) la 453 miliarde de euro, conform estimărilor sale.

Decizia Germaniei în contexul războiului a fost poate cea mai spectaculoasă. Dintre statele NATO, cea mai mare economie a Europei a alocat una dintre cele mai mici părţi din PIB pentru apărare. Dar, la câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina, cancelarul Olaf Scholz a anunţat o creştere de 100 de miliarde de euro a cheltuielilor militare. Franţa şi-a majorat cu o treime alocarea bugetară pe şase ani pentru apărare.

Polonia a întocmit o listă de cumpărături care include sute de lansatoare de rachete HIMARS, care au avut un impact semnificativ în Ucraina, precum şi de trei ori mai multe tancuri decât au Franţa şi Marea Britanie împreună şi de şase ori mai multe piese de artilerie autopropulsate decât posedă Germania.

Dacă guvernele vor fi capabile să plătească pentru modernizările ambiţioase în domeniul apărării rămâne o întrebare deschisă. Apelurile pentru mai multe cheltuieli vin într-o perioadă de inflaţie ridicată şi de cerere mare de creşteri salariale în sectorul public, precum şi de subvenţii şi investiţii necesare pentru a îndeplini obiectivele de combatere a schimbărilor climatice. În plus, costul reconstrucţiei Ucrainei, în cele din urmă, va fi ridicat, acesta fiind estimat la câtva sute de miliarde de euro.