(VIDEO) Fabrica din Ucraina Artyomsol a fost închisă. Era cea mai mare companie de extracție a sării geme din Europa

Întreprinderea de Stat „Artyomsol” din regiunea Donețk, Ucraina, producătoare de sare, și-a sistat activitatea de mai bine de o lună. Despre aceasta a anunțat directorul întreprinderii, Victor Iurin într-un interviu pentru Vilny Radio. Printre clienții sării se numără Republica Moldova, România, Polonia, Georgia, Ungaria.

Întreprinderea de Stat Artyomsol este cea mai mare întreprindere din Europa pentru extracţia sării geme. Potrivit informațiilor, produsele deja dispar de pe rafturile magazinelor din Ucraina.

„Întreprinderea nu funcționează, este inactivă, conform ordinului, până la un timp nedeterminat. Bombardarea este constantă, clădirea administrativă este parțial distrusă. Au fost lovituri directe în mine, un depozit de materiale. Procesul de producție nu este posibil. Nu punem oamenii în pericol. Mai mult, majoritatea locuitorilor din Soledar, angajați ai Întreprinderii de Stat „Artyomsol” au fost deja evacuați. Majoritatea angajaților din administrație, lucrători, ingineri și tehnici nu sunt la locul lor”, spune șeful întreprinderii.

În acest context, Ucraina va trebui să importe mai multă sare din străinătate, spune șeful întreprinderii.

„Atâta timp cât luptele vor continua, va trebui să înlocuim [sarea noastră] cu una de import”, spune el.

De asemenea, Victor Iurin consideră că închiderea Întreprinderii de Stat Artyomsol va fi resimțită de consumatorii din străinătate.

„Am fost cea mai mare companie de minerit de sare din Europa. Printre clienții noștri obișnuiți se numără Ungaria, Polonia, Georgia, Moldova, Azerbaidjan, România”, spune Victor.

#sare #intreprindere de stat #cea mai mare #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.