(VIDEO) Fabrica din Ucraina Artyomsol a fost închisă. Era cea mai mare companie de extracție a sării geme din Europa

Întreprinderea de Stat „Artyomsol” din regiunea Donețk, Ucraina, producătoare de sare, și-a sistat activitatea de mai bine de o lună. Despre aceasta a anunțat directorul întreprinderii, Victor Iurin într-un interviu pentru Vilny Radio. Printre clienții sării se numără Republica Moldova, România, Polonia, Georgia, Ungaria.

Întreprinderea de Stat Artyomsol este cea mai mare întreprindere din Europa pentru extracţia sării geme. Potrivit informațiilor, produsele deja dispar de pe rafturile magazinelor din Ucraina.

„Întreprinderea nu funcționează, este inactivă, conform ordinului, până la un timp nedeterminat. Bombardarea este constantă, clădirea administrativă este parțial distrusă. Au fost lovituri directe în mine, un depozit de materiale. Procesul de producție nu este posibil. Nu punem oamenii în pericol. Mai mult, majoritatea locuitorilor din Soledar, angajați ai Întreprinderii de Stat „Artyomsol” au fost deja evacuați. Majoritatea angajaților din administrație, lucrători, ingineri și tehnici nu sunt la locul lor”, spune șeful întreprinderii.

În acest context, Ucraina va trebui să importe mai multă sare din străinătate, spune șeful întreprinderii.

„Atâta timp cât luptele vor continua, va trebui să înlocuim [sarea noastră] cu una de import”, spune el.

De asemenea, Victor Iurin consideră că închiderea Întreprinderii de Stat Artyomsol va fi resimțită de consumatorii din străinătate.

„Am fost cea mai mare companie de minerit de sare din Europa. Printre clienții noștri obișnuiți se numără Ungaria, Polonia, Georgia, Moldova, Azerbaidjan, România”, spune Victor.

#sare #intreprindere de stat #cea mai mare #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numele familiei Slivinschi a intrat în atenția opiniei publice din România pe 9 septembrie, când presa a relatat că Valeriu Slivinschi, în vârstă de 36 de ani, ar fi suspectat de mituirea conducerii ELCEN, compania care produce peste 90% din energia termică a Capitalei. Scopul mitei ar fi fost urgentarea plăților către firmele deținute de familia Slivinschi, active atât în România, cât și în Republica Moldova, scrie libertatea.ro.

Frații Victor și Valeriu Slivinschi, alături de sora lor Victoria, au dezvoltat o rețea extinsă de companii implicate în domeniul energiei, construcțiilor și imobiliarelor, atrăgând contracte de zeci de milioane de lei din bani publici. Doar în 2025, firmele lor au obținut contracte cu ELCEN și Termoenergetica București în valoare de circa 76 de milioane de lei.

De-a lungul timpului, companiile familiei au lucrat și cu mari jucători din energie precum Lukoil, Rompetrol, Veolia sau Strabag, dar și cu unități militare din România și Republica Moldova. În același timp, presa a relatat despre tentativele lor de a prelua firme aflate în dificultate și de a le transforma în afaceri profitabile, deseori prin contracte cu statul.

Victor Slivinschi, fratele mai mare, a încercat în trecut să intre în politică la Chișinău, candidând în 2005 și 2009 pe listele unor partide pro-ruse, fără succes. Din 2007 s-a orientat spre business, fondând la Chișinău compania Turboenergy Power, care ulterior s-a extins și în România.

În 2021, Victor Slivinschi a înființat la București firma Prime Estate Alliance SRL, prin care a cumpărat active industriale și imobiliare. În 2024, a preluat Palatul Woroniecki, o clădire istorică de 6 milioane de euro situată vizavi de Ambasada Federației Ruse la București.

Familia Slivinschi și-a extins afacerile și în Turcia, unde Victor a sponsorizat cu 100.000 de euro echipa de fotbal din orașul Fethiye, fiind prezentat de presa locală drept „om de afaceri rus”. În Moldova, a fost interesat să preia Uzina Topaz, parte a rețelei militare ruse Rostec, implicată în scandaluri de corupție și contrabandă cu echipamente electronice.

În România, suspiciunile de dare de mită către conducerea ELCEN reprezintă prima anchetă penală majoră care îl vizează direct pe Valeriu Slivinschi. Procurorii investighează dacă banii oferiți ar fi avut scopul de a facilita plăți rapide către firmele controlate de familie, într-un context în care doar în ultimii ani acestea au rulat sute de milioane de lei din contracte cu statul.