VIDEO//Moldovagaz, cu „mâna întinsă” după bani la bănci. Spînu: procedura ar fi durat mult prea mult

Moldovagaz ar fi încercat să achite de sine stătător datoria de 74 de milioane de dolari pentru consumul curent din luna octombrie și jumătate de noiembrie. Totuși, acest lucru nu a fost posibil din cauza sumei prea mari, anunță ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu.

Moldovagaz a căutat soluții, inclusiv să ia un credit de la bancă. Însă, suma este mult prea mare și procedura de a obține un astfel de credit de 74 de milioane ar fi durat mult prea mult. În felul acesta, noi știind despre aceste limitări, am venit cu aceste măsuri(transferul de la Energocom către Moldovagaz). Cetățenii trebuie să înțeleagă că această situație este doar de moment, acum”, a declarat Spînu pentru Radio Europa Liberă, citată de realitatea.md.

Întrebat dacă aceste plăți din bugetul de stat nu creează un precedent pentru viitor, Spînu menționează că acest caz este unic și a fost cauzat de diferența foarte mare dintre tariful la gaz și prețul de achiziție a gazului din Rusia.

Nu au cum pentru că iarăși am să repet, să luăm un calcul matematic. În luna octombrie prețul de achiziție a gazului a fost de 790 de dolari, tariful a rămas la 4,20 lei, nu a crescut. Dacă creștea tariful în luna octombrie, la prețul de 790 de dolari pentru gaz, ar fi trebuie să avem nu 4,2 lei, dar cel mai probabil 16 sau 17 lei, dar tariful nu a crescut. Respectiv, Moldovagaz a încasat bani pentru consumul din luna octombrie la un tarif de 4,2, dar a cumpărat cu 790 de dolari. Este logic ca să se creeze această diferență enormă. De ce spun că nu poate să se creeze un precedent. Pentru lunile următoare tariful este deja aprobat și a crescut la 11 lei. Un alt aspect, guvernul deja a aprobat pachetul de suport pentru cetățeni. Respectiv, acest suport din partea guvernului pentru cetățeni este suficient pentru ca Moldovagaz să își poată achita facturile până la data de 20 a lunii următoare”, a concluzionat Spînu.

Autoritățile vor transfera 1,4 miliarde de lei, suma rămasă de la Energocom în perioada stării de urgență, pentru a susține plățile Moldovagaz pentru lunile octombrie și noiembrie, pentru gazul livrat de Gazprom.

#Moldovagaz #bani #credit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fenomenul domiciliilor fictive, ignorat ani la rând de autoritățile române, explodează în 2025, odată cu cele mai ample verificări din ultimele decenii. Doar în acest an au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, iar numărul total al persoanelor rămase fără adresă valabilă a ajuns la 143.831 până la jumătatea lunii noiembrie. Situația afectează direct și mii de cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie, cărora polițiștii de frontieră le-au reținut actele de identitate românești, scrie ziarulevenimentul.ro.

Ministerul Afacerilor Interne explică faptul că această avalanșă de anulări reprezintă corectarea unei vulnerabilități legislative care a persistat până în 2023. Ani la rând, mii de persoane și-au putut stabili adresa în România doar pe baza unei declarații pe propria răspundere, fără verificări privind existența reală a domiciliului. În multe cazuri, zeci sau chiar sute de persoane figurau la aceeași adresă, un fenomen întâlnit în special în Suceava și Botoșani, zone vizate și în anchete privind rețele care facilitau obținerea de acte românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Schimbarea a venit odată cu modificarea legislativă intrată în vigoare în iunie 2023, care limitează la maximum 10 numărul de persoane ce pot avea domiciliul la aceeași adresă, cu excepția membrilor familiei extinse. În baza noilor reguli, lucrătorii de evidența persoanelor au început verificările: poliția face controale la adresele declarate, persoanele sunt chemate pentru clarificări, iar atunci când se constată că nu locuiesc acolo, domiciliul este anulat în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

Anularea domiciliului declanșează automat o alertă administrativă în Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS) și în Sistemul de Informații Schengen (SIS). La frontieră, consecințele sunt imediate: polițiștii sunt obligați să rețină cartea de identitate și să o trimită autorităților competente. În perioada 2024–2025, peste 2000 de cărți de identitate românești au fost reținute în acest mod, fie din cauza alertelor generate de domiciliile anulate, fie pentru că documentele fuseseră raportate ca pierdute sau furate.

Pentru cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie, efectul este direct: odată anulat domiciliul fictiv, buletinul devine nevalid, iar documentul este ridicat la primul control de frontieră, ceea ce afectează mobilitatea, accesul la servicii sau proceduri administrative.

Autoritățile confirmă și dimensiunea penală a fenomenului. În ultimii doi ani, procurorii și polițiștii au efectuat aproape 300 de percheziții în Suceava, Botoșani și alte județe, vizând rețele care, cu ajutorul unor funcționari publici, facilitau obținerea de acte de identitate românești pe baza unor domicilii fictive sau documente falsificate. În total, au fost ridicate peste 8.700 de acte neconforme.

Procesul de „curățare” a bazelor de date rămâne în desfășurare și este, potrivit MAI, esențial pentru credibilitatea sistemelor de identitate ale statului român. Pentru cei care au declarat corect adresa, nu există riscuri. Pentru ceilalți, însă, anulările, alertele în SIS și reținerile la frontieră vor continua.