VIDEO//Moldovagaz, cu „mâna întinsă” după bani la bănci. Spînu: procedura ar fi durat mult prea mult

Moldovagaz ar fi încercat să achite de sine stătător datoria de 74 de milioane de dolari pentru consumul curent din luna octombrie și jumătate de noiembrie. Totuși, acest lucru nu a fost posibil din cauza sumei prea mari, anunță ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu.

Moldovagaz a căutat soluții, inclusiv să ia un credit de la bancă. Însă, suma este mult prea mare și procedura de a obține un astfel de credit de 74 de milioane ar fi durat mult prea mult. În felul acesta, noi știind despre aceste limitări, am venit cu aceste măsuri(transferul de la Energocom către Moldovagaz). Cetățenii trebuie să înțeleagă că această situație este doar de moment, acum”, a declarat Spînu pentru Radio Europa Liberă, citată de realitatea.md.

Întrebat dacă aceste plăți din bugetul de stat nu creează un precedent pentru viitor, Spînu menționează că acest caz este unic și a fost cauzat de diferența foarte mare dintre tariful la gaz și prețul de achiziție a gazului din Rusia.

Nu au cum pentru că iarăși am să repet, să luăm un calcul matematic. În luna octombrie prețul de achiziție a gazului a fost de 790 de dolari, tariful a rămas la 4,20 lei, nu a crescut. Dacă creștea tariful în luna octombrie, la prețul de 790 de dolari pentru gaz, ar fi trebuie să avem nu 4,2 lei, dar cel mai probabil 16 sau 17 lei, dar tariful nu a crescut. Respectiv, Moldovagaz a încasat bani pentru consumul din luna octombrie la un tarif de 4,2, dar a cumpărat cu 790 de dolari. Este logic ca să se creeze această diferență enormă. De ce spun că nu poate să se creeze un precedent. Pentru lunile următoare tariful este deja aprobat și a crescut la 11 lei. Un alt aspect, guvernul deja a aprobat pachetul de suport pentru cetățeni. Respectiv, acest suport din partea guvernului pentru cetățeni este suficient pentru ca Moldovagaz să își poată achita facturile până la data de 20 a lunii următoare”, a concluzionat Spînu.

Autoritățile vor transfera 1,4 miliarde de lei, suma rămasă de la Energocom în perioada stării de urgență, pentru a susține plățile Moldovagaz pentru lunile octombrie și noiembrie, pentru gazul livrat de Gazprom.

#Moldovagaz #bani #credit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.