În Europa de Est, inflaţia şi deprecierea monedelor merg mână în mână. Unii au de câștigat, alții de pierdut

26 Nov. 2021, 10:00
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
26 Nov. 2021, 10:00 // Actual //  MD Bani

Furtuna stârnită de pandemie şi de dolarul surprinzător de puternic pe pieţele emergente a înghiţit şi monedele est-europene, împin­gându-le în ultimele zile atât de rapid în jos. Deprecierea monetară aduce beneficii unora, în timp ce alții au doar de pierdut.

În contextul în care, monedele est-europene precum forintul și zlotul se depreciază, oamenii de rând sunt nevoiți să scoată mai mulți bani din buzunare pentru facturi și cheltuielile zilnice. În același timp, deprecierea monedelor naţionale faţă de euro şi dolar îi ajută pe exportatorii est-europeni, de asemenea îi descurajează pe turişti să plece în ţări precum cele care fo­losesc euro, deoarece produsele şi serviciile de acolo au devenit brusc mai scumpe pentru ei.

Un turist rămas în ţară înseamnă mai mulţi bani în circulaţie în economie şi la bugetul de stat. Băncile centrale pot face profit frumos când moneda naţională se depreciază convertindu-şi rezervele de valută în acea monedă.

Însă tendinţa monedelor est-europene de a se deprecia rapid când lumea sau o regiune este lovită de furtuni economice sau geopolitice arată că economiile sunt departe de a se fi dezvoltat până la maturizare.

În Polonia, euro n-a fost niciodată în ultimii 12 ani mai scump ca acum. Premierul Mateusz Morawiecki a încercat să stopeze căderea zlotului anunţând o posibilă intervenţie pentru stabilizarea monedei. A promis că „vom face tot ce este posibil în comunicare şi prin acţiune pentru ca zlotul să fie mai puternic“.

Comentariile au avut efectul dorit, dar doar pentru scurt timp. Guvernatorul băncii centrale Adam Glapinski a explicat că zlotul se depreciază din cauza dolarului prea puternic şi nu din cauza slăbiciunilor din economie pentru că acestea nu prea există. Economia poloneză este puternică.

În schimb, deprecierea are legătură cu inflaţia. Unii speculează că inflaţia ar putea atinge 8% până la finalul anului. Analiştii cred că economia poloneză a intrat într-un „cerc vicios“ în care creşterile de productivitate sunt depăşite de majorările salariale, care sunt rezultatul penuriilor de forţă de muncă. Această situaţie creează o inflaţie pe termen mediu cu efecte posibil periculoase asupra portofelelor consumatorilor.

Majorările salariale sunt amplificate de creşterea salariului minim, un punct central al politicilor PiS. Pe 1 ianuarie, salariul minim va creşte cu 7%, la echivalentul a 640 de euro.

Zlotul slab creează un boom al exporturilor, mai ales al celor către Germania, arată Deutsche Welle. Producătorii polonezi, care ţintesc mai ales piaţa germană, sunt în competiţie acerbă cu firmele asiatice. Zlotul slab le aduce un avantaj competitiv de preţ, mai ales că foţa de munca nu mai este aşa de ieftină.

Polonezii care exportă îşi cumpără materiile prime în euro, dar plătesc salariile în zloţi. Produsele sunt vândute din nou în euro în ţări străine, şi de aici rezultă un profit bun. Exporturile au explodat. În prima jumătate a anului, acestea au atins 71 de miliarde euro.

În Ungaria, banca centrală, care în vară a dat startul creşterilor de dobânzi în UE, a majorat de două ori într-o săptămână una din dobânzile principale de politică monetară, pe cea la depozitele de o săptămână, spre surprinderea pieţelor. Indicatorul a ajuns ieri la aproape 3%. Dobânda de bază este de 2,1%. Banca s-a angajat să înăsprească politica monetră până când pericolele inflaţioniste dispar.

Cu toate acestea, forintul se duce, mai lent sau mai repede, în jos şi se îndreaptă spre un temut prag psihologic de 400 de forinţi pentru un euro, scrie Hungary Today. Săptămâna aceasta, moneda a stabilit mai multe minime istorice. Pe lângă factorii specifici regiunii şi unui guvern în conflict cu Comisia Europeană, analiştii atribuie tendinţa de depreciere şi politicilor contradictorii privind cursul de schimb.

În perioada de tranziţie, când inflaţia atingea şi 10%, era dorit un forint puternic pentru că astfel era crescută valoarea veniturilor şi a economiilor populaţiei. Premierul Viktor Orban a condus guvernul o bună parte din acea perioadă. Conducerea băncii centrale a urmat această linie, având în vedere şi adoptarea euro cât mai curând posibil.

 

Realitatea Live

26 Feb. 2024, 16:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
26 Feb. 2024, 16:59 // Actual //  Lupu Eduard

Jacob Rothschild, un finanțator britanic și membru senior al uneia dintre cele mai cunoscute dinastii bancare din Europa, a încetat din viață la vârsta de 87 de ani, a anunțat familia sa într-o declarație dată luni, scrie Reuters.

Familia Rothschild, prin intermediul unei declarații pentru agenția de știri Press Association din Marea Britanie, l-a numit pe Jacob Rothschild „o prezență uriașă în viața multor oameni”.

El a fost descris drept „un finanțator extraordinar, un campion al artelor și culturii, un funcționar public devotat, un susținător pasionat al cauzelor caritabile în Israel și cultura evreiască, un ecologist pasionat și prieten, tată și bunic foarte iubit”.

Jacob Rothschild s-a născut în Anglia în 1936 și și-a început cariera la banca familiei, NM Rothschild & Sons, în 1963. Ulterior, a cofondat J Rothschild Assurance Group, care a devenit St James’s Place, un important administrator de avere cu sediul în Londra.

A fost implicat în numeroase activități de afaceri, inclusiv în fondarea trustului de investiții RIT Capital Partners, care a susținut o varietate de companii, de la fonduri speculative până la start-up-uri cu tehnologie curată.

Pe lângă activitatea sa în domeniul financiar, Rothschild a fost un mecenat de lungă durată al artelor, servind ca administrator al Galeriei Naționale a Marii Britanii între 1985 și 1991.

Omul de afaceri a primit omagii și recunoaștere din partea comunității culturale și filantropice, fiind descris drept unul dintre cei mai mari filantropi culturali ai Marii Britanii. Waddesdon Manor, o proprietate de țară engleză administrată de Fundația Rothschild, a exprimat profundul regret al morții sale, numindu-l pe Rothschild „om de afaceri, antreprenor, filantrop și lider cultural”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău