Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2022 – aprobat în prima lectură

25 Nov. 2021, 22:33
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
25 Nov. 2021, 22:33 // Actual //  MD Bani

Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2022 a fost aprobat în primă lectură, joi, 25 noiembrie, de către deputații din Parlament, informează Realitatea.md.

Raportorul proiectului, ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Macel Spatari a explicat că bugetul de asigurări sociale pentru anul viitor prevede o nouă metodă de indexare a pensiilor și ajutor pentru perioada rece a anului familiilor defavorizate. „Pensiile se vor indexa o singură dată pe an, la 1 aprilie și cu sume duble decât indexările în anii anteriori. Pe dimensiunea protecția copiilor s-au menținut politicile, care au existat până în prezent. Pentru perioada rece a anului vom veni cu ajutoare financiare”, a declarat ministrul de la tribuna centrală a Parlamentului.

Bugetul pentru anul viitor va fi mai mare cu 3,7 miliarde de lei față de cel din anul curent. Atât veniturile, cât și cheltuielile pentru anul viitor sunt estimate la 31,2 miliarde de lei. În structura veniturilor, 59,8% – reprezintă resursele generale ale bugetului asigurărilor sociale de stat și 40,2 la sută – transferurile de la bugetul de stat.

Cheltuielile BASS au fost repartizate pentru programul ”Protecția socială”, inclusiv subprogramele: protecția familiei și copilului (3,2 miliarde de lei); protecția socială a persoanelor cu dizabilități (3,8 miliarde de lei); protecția persoanelor în etate (1,98 miliarde de lei); protecția socială în cazuri excepționale (1,6 miliarde de lei); protecția în caz de incapacitate temporară (peste un miliard de lei).

Pentru proiectul în cauză au votat 56 de deputați, pentru lectura întâia.

 

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.