VIDEO O moldoveancă a spart gheața cu primul restaurat la polul frigului! Ala a adus SOBA în Alaska

Celebrii vloggeri de călătorie din România, HaiHui în doi au realizat un vlog inedit tocmai în Alaska! Andreea și Ion au mâncat la un restaurant moldovenesc în inima statului american și au discutat cu proprietara despre această afacere departe de Republica Moldova.

Așa cum și-au obișnuit audienta, vloggerii de la HaiHui în doi au realizat un material inedit tocmai în Alaska. Cei doi au vizitat în aceasta perioadă cel mai nou stat american, unde au descoperit un restaurant autentic moldovenesc, unde în meniu americanii găsesc mămăliga, zeama, pârjoale și multe alte feluri tradiționale.

Ala, proprietara restaurantului a vorbit despre afacerea sa și a explicat cum e sa deschizi un asemenea restaurant la mii de kilometri de casa: “Alaska a fost întotdeauna un vis, ceva necunoscut, și am dorit inițial doar să o vizităm. Când am avut posibilitatea să ne mutăm în Statele Unite, am hotărât să venim în Alaska, în urmă cu 14 ani. Aici verile sunt foarte calde, sunt undeva la 30 de grade Celsius. Avem 3 luni de vară și 7 de iarnă”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Ea a mărturisit că îi calcă pragul în general străini, care se miră de specificul restaurantului, tocmai în Alaska.

“În urmă cu 4 ani și jumătate am deschis restaurantul. Este singurul restaurant cu specific moldovenesc/romanesc din Alaska. Vin foarte mulți clienți din Europa, dar și din alte state americane. Toți se miră, e ceva neobișnuit pentru ei, dar totuși dacă intri în această atmosferă și guști din bucatele noastre, este o experiență de neuitat. Localnicii au primit foarte bine această afacere”, a mărturisit proprietara.

Mai mult, ei au reușit să treacă peste perioada pandemiei, iar acum se bucură de un real succes.

“La început a fost greu, ne-am ridicat puțin, iar după un an și jumătate a început pandemia. Totul s-a închis brusc atunci. Dar pentru că am depus foarte mult efort pentru această afacere, nu ne-a fost greu să ne ridicăm încă o data”, povestește Alla, proprietara restaurantului Soba din Fairbanks, Alaska.

Spuse că aduce produse moldovenești prin distribuitorii din Chicago, Washington, New York și durează cam o săptămână, zece zile.

#soba #rstaurant #Alaska

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.