VIDEO Paradox: Ducem lipsă de învățători, dar avem peste media europeană raportată la numărul de elevi

În timp ce școlile din țară au anunțat aproape 2000 de locuri vacante de profesori, Republica Moldova are o inflație de cadre didactice raportate la numărul de elevi. De vină ar fi menținerea numărului mare de instituții de învățământ, în timp ce numărul de elevi este în continuă descreștere. De această părere sunt invitatele emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV.

Galina Rusu, secretară de stat a Ministerului Educației și Cercetării, a menționat că numai o reorganizare a rețelei de școli ar putea îmbunătăți situația.

„Acum cinci ani în Republica Moldova erau 12 elevi la un cadru didactic. Anul curent vorbim de o mică majorare de 12,8 elevi la un cadru didactic. În Europa această medie este de 17 elevi la un învățător, iar în unele sectoare cifra poate ajunge și la 20 de elevi la un cadru didactic”, a specificat Galina Rusu.

Viorica Andrițchi, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership (INEL), a spus că astăzi se cere o regândire a modelului de profesor care să aibă competențe mai aproape de necesitățile copilului și în concordanță cu așteptările părinților.

„Profesia de cadru didactic este în topul profesiilor viitorului, în primele zece profesii. Ea nu este lipsită de prestigiu, iar previziunile arată că în următorii ani vor dispărea multe joburi, iar profesorii vor trebui să vină cu soluții, cu noi specializări, cu recalificări pentru a face față schimbărilor”, a menționat directoarea INEL.

Conform datelor Ministerului Educației și Cercetării, la 1 septembrie erau vacante aproape două mii de funcții didactice. Un sfert dintre acestea erau înregistrate în municipiul Chișinău unde au fost raportate 520 de posturi vacante, după care urmează UTA Găgăuzia cu 127 și raionul Ungheni cu 97 de funcții vacante.

#institutii de invatamant #cadre didactice #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.