(VIDEO) Propuneri de amendamente la Legea privind piața produselor petroliere

28 Iul. 2021, 15:10
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
28 Iul. 2021, 15:10 // Actual //  MD Bani

Legea privind piața produselor petroliere trebuie să asigure un echilibru între interesul consumatorului și funcționalitatea sistemului petrolier. În acest sens, petroliștii, experții și persoanele interesate au venit cu propuneri în cadrul consultărilor publice cu referire la amendamentele asupra legii menționate. Potrivit acestora, e nevoie să se intervină și pe metodologie, și pe marja comercială specifică adoptată.

Potrivit spuselor lui Eugen Carpov, director ANRE, noul proiect de lege constituie o temelie foarte bună, cu elementele care readuc logica inițială – ca prețurile să fie plafonate de ANRE, nu de fiecare companie, să existe o transparență totală și o corectitudine în formarea prețuirilor și nimeni să nu aibă întrebări.

La rândul său, Ana Groza, director executiv la Asociația Investitorilor Străini, susține că nu se acceptă reglementarea excesivă a pieței, având în vedere angajamentele internaționale și Constituția țării. Dar pentru că se insistă cu plafonarea prețurilor, Asociația va contribui la procesul de elaborare a amendamentelor, ca să asigure o calitate bună a proiectului. Una dintre propuneri ar fi ca marja comercială specifică pentru următoarea perioadă, următorul an calendaristic, să fie ajustată inclusiv la impactul indicelui prețurilor de consum și la cursul valutar. Marja comercială specifică urmează să includă toate costurile variabile și fixe relevante ale companiilor, marja de transport primar, inclusiv transportul până în stații, costurile de depozitare, manipulare și costurile adiționale obligatorii.

Cornel Constantinescu, reprezentant Petrom Moldova, spune că nu este necesar să existe coeficient de eficientizare. În opinia sa, dacă o companie are costuri mai mari, automat va fi obligată să micșoreze prețurile. Cei care au avut costuri mai mici deja au făcut această eficientizare.

Mariana Solomon, reprezentantă Bemol Retail, consideră că nu este potrivită noțiunea de „cumpărător cu ridicata”. Consumul propriu cu ridicata creează o practică netransparentă, și anume fenomenul stațiilor mini-peco. Este o abordare defectuoasă, care determină vânzarea înafara oricăror reglementări și licențieri. Aceasta creează condiții discriminatorii pe piața cu amănuntul. Un alt aspect ține de fixarea prețului. Compania este de acord ca prețurile să fie fixate de ANRE o dată la 15 zile. În acest fel consumatorii vor vedea efectul vizibil al reglementărilor.

Victor Parlicov, expert în energetică, dezaprobă propunerea de reducere a spațiului de stocare, de la 5000 la 1000 de tone, menționând că acest lucru vine în contradicție cu tendința de transpunere a directivei cu privire la securitatea stocurilor. În opinia sa, e nevoie nu doar de spații de stocare, dar și de stocuri, și nu de 5000 de tone, dar stocuri pentru 60 de zile, în conformitate cu directiva europeană.

Legea cu privire la plafonarea prețurilor la produsele petroliere a fost promulgată de președintele Maia Sandu, la 5 mai 2021. Atunci, șefa statului a declarat că legea venită de la Parlament conține prevederi confuze, probabil introduse acolo intenționat de anumiți deputați, dar a decis că e mai bine să o semneze așa cum este și să se vină cu redactări imediat după alegeri. Noul Parlament va trebui să îmbunătățească această lege și, împreună cu Guvernul, să facă ordine în domeniu.

11 Nov. 2026, 10:23
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
11 Nov. 2026, 10:23 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Dosarul „Furtul miliardului”, una dintre cele mai răsunătoare fraude bancare din istoria Republicii Moldova, continuă să fie investigat, la mai bine de un deceniu de la devalizarea sistemului bancar. Ancheta a ajuns la dimensiuni de neimaginat, cu peste 1000 de volume de materiale, care ocupă un birou întreg la Procuratura Anticorupție. Între timp, procurorii investighează noi persoane și companii, aplică sechestre asupra bunurilor și solicită asistență juridică din străinătate pentru identificarea și indisponibilizarea activelor.

Șeful Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, susține că volumul impresionant de documente și complexitatea operațiunilor financiare investigate fac ca dosarul să necesite resurse considerabile și o perioadă îndelungată de examinare.

„Ca să înțelegeți volumul acestei cauze penale, această cauză penală ocupă un birou întreg. El are peste 1.000 și ceva de volume”, a declarat Marcel Dumbravan.

Potrivit acestuia, din dosarul principal au fost separate mai multe cauze penale, o parte dintre acestea fiind deja transmise instanțelor de judecată. Printre persoanele ale căror nume au apărut public în legătură cu investigațiile disjunse, Dumbravan i-a menționat pe fostul guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, precum și pe Natalia Politov-Cangaș și Corneliu Ghimpu. Șeful Procuraturii Anticorupție a făcut referire și la dosarul Victoriabank.

Marcel Dumbravan a precizat că procurorii continuă investigațiile și în privința altor persoane fizice și juridice care ar putea avea legătură cu frauda bancară. În dosarele separate au fost aplicate sechestre asupra unor bunuri, iar anchetatorii încearcă să identifice și alte active, inclusiv peste hotarele Republicii Moldova.

„Noi avem și comisii rogatorii internaționale pentru a aplica sechestre pe aceste cauze penale cu noi actori. Noi avem persoane puse sub învinuire, inclusiv pe acest dosar, și persoane juridice”, a declarat șeful instituției.

Potrivit acestuia, dimensiunea internațională a fraudei complică investigațiile, deoarece o parte dintre acțiunile procesuale necesită cooperarea autorităților din alte state. Comisiile rogatorii permit solicitarea de probe și efectuarea unor măsuri procesuale peste hotare, inclusiv în vederea aplicării sechestrelor.

Un alt factor care a influențat evoluția anchetei îl reprezintă schimbările intervenite în componența grupurilor de urmărire penală. În prezent, echipa responsabilă de investigarea dosarului este condusă de adjunctul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, întrucât cele mai complexe cauze sunt gestionate și monitorizate inclusiv la nivelul conducerii instituției.

Frauda bancară din perioada 2012–2014 a dus la dispariția a aproximativ un miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc și la prăbușirea a trei bănci. Este vorba de Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Pentru acoperirea obligațiilor rezultate din intervenția statului, au fost emise garanții de stat, ulterior transformate în datorie publică.