(VIDEO) Propuneri de amendamente la Legea privind piața produselor petroliere

Legea privind piața produselor petroliere trebuie să asigure un echilibru între interesul consumatorului și funcționalitatea sistemului petrolier. În acest sens, petroliștii, experții și persoanele interesate au venit cu propuneri în cadrul consultărilor publice cu referire la amendamentele asupra legii menționate. Potrivit acestora, e nevoie să se intervină și pe metodologie, și pe marja comercială specifică adoptată.

Potrivit spuselor lui Eugen Carpov, director ANRE, noul proiect de lege constituie o temelie foarte bună, cu elementele care readuc logica inițială – ca prețurile să fie plafonate de ANRE, nu de fiecare companie, să existe o transparență totală și o corectitudine în formarea prețuirilor și nimeni să nu aibă întrebări.

La rândul său, Ana Groza, director executiv la Asociația Investitorilor Străini, susține că nu se acceptă reglementarea excesivă a pieței, având în vedere angajamentele internaționale și Constituția țării. Dar pentru că se insistă cu plafonarea prețurilor, Asociația va contribui la procesul de elaborare a amendamentelor, ca să asigure o calitate bună a proiectului. Una dintre propuneri ar fi ca marja comercială specifică pentru următoarea perioadă, următorul an calendaristic, să fie ajustată inclusiv la impactul indicelui prețurilor de consum și la cursul valutar. Marja comercială specifică urmează să includă toate costurile variabile și fixe relevante ale companiilor, marja de transport primar, inclusiv transportul până în stații, costurile de depozitare, manipulare și costurile adiționale obligatorii.

Cornel Constantinescu, reprezentant Petrom Moldova, spune că nu este necesar să existe coeficient de eficientizare. În opinia sa, dacă o companie are costuri mai mari, automat va fi obligată să micșoreze prețurile. Cei care au avut costuri mai mici deja au făcut această eficientizare.

Mariana Solomon, reprezentantă Bemol Retail, consideră că nu este potrivită noțiunea de „cumpărător cu ridicata”. Consumul propriu cu ridicata creează o practică netransparentă, și anume fenomenul stațiilor mini-peco. Este o abordare defectuoasă, care determină vânzarea înafara oricăror reglementări și licențieri. Aceasta creează condiții discriminatorii pe piața cu amănuntul. Un alt aspect ține de fixarea prețului. Compania este de acord ca prețurile să fie fixate de ANRE o dată la 15 zile. În acest fel consumatorii vor vedea efectul vizibil al reglementărilor.

Victor Parlicov, expert în energetică, dezaprobă propunerea de reducere a spațiului de stocare, de la 5000 la 1000 de tone, menționând că acest lucru vine în contradicție cu tendința de transpunere a directivei cu privire la securitatea stocurilor. În opinia sa, e nevoie nu doar de spații de stocare, dar și de stocuri, și nu de 5000 de tone, dar stocuri pentru 60 de zile, în conformitate cu directiva europeană.

Legea cu privire la plafonarea prețurilor la produsele petroliere a fost promulgată de președintele Maia Sandu, la 5 mai 2021. Atunci, șefa statului a declarat că legea venită de la Parlament conține prevederi confuze, probabil introduse acolo intenționat de anumiți deputați, dar a decis că e mai bine să o semneze așa cum este și să se vină cu redactări imediat după alegeri. Noul Parlament va trebui să îmbunătățească această lege și, împreună cu Guvernul, să facă ordine în domeniu.

#propuneri #amendamente #plafonare #preturi #petrol #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile pregătesc lichidarea mai multor întreprinderi de stat inactive sau aflate de ani buni în insolvabilitate, în cadrul unui proces amplu de restructurare și eficientizare a sectorului public, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari.

Potrivit lui Cojuhari, procedura de triere a întreprinderilor de stat a fost finalizată încă în decembrie 2023, iar companiile au fost împărțite în cinci categorii, una dintre acestea incluzând întreprinderile ce urmează să fie lichidate.

„Din aceste întreprinderi fac parte întreprinderile care sunt de mai mult de 10 ani în insolvabilitate, sunt întreprinderi inactive. Unele dintre ele nu au nici active la bilanț, nu au datorii și nu au activitate de mai mulți ani. Aceste întreprinderi trebuie să fie lichidate”, a declarat șeful APP.

Oficialul a precizat că instituția lucrează deja la mai multe proiecte de hotărâri de Guvern care prevăd fuziunea sau lichidarea unor întreprinderi de stat. Documentele sunt deja publicate pe platforma Particip și pe site-ul APP.

„Noi avem doar în insolvabilitate circa 60 de întreprinderi, la fel sunt și circa 20 de întreprinderi inactive. Ele există, dar din anii 2015, 2018 sau 2020 sunt inactive”, a spus Cojuhari.

Directorul APP susține că viziunea Guvernului este ca statul să păstreze în proprietate doar întreprinderile considerate strategice, în timp ce companiile mici și nefuncționale generează doar costuri suplimentare pentru administrare.

„Noi nu trebuie să avem astfel de întreprinderi. Viziunea Guvernului este de a avea în proprietate doar întreprinderi strategice și considerăm că nu trebuie să avem întreprinderi foarte mici, deoarece acestea sunt doar costuri suplimentare pentru administrare”, a afirmat acesta.

Întrebat despre costurile lichidării, Cojuhari a subliniat că statul nu intenționează să achite datoriile istorice ale companiilor din bugetul public.

„Noi nu vorbim de achitarea acestor datorii din bugetul de stat. Astfel de discuții nu există”, a declarat directorul APP.

Potrivit lui, întreprinderile care mai dețin active, precum terenuri sau clădiri, vor trece prin proceduri legale de valorificare. În cazul companiilor aflate în insolvabilitate, bunurile vor fi incluse în masa debitoare și gestionate conform procedurilor judiciare.

Roman Cojuhari a mai spus că procesul de lichidare va dura diferit de la un caz la altul, în special pentru întreprinderile aflate în procedură de insolvabilitate, unde deciziile depind de instanțele de judecată și administratorii autorizați.

Totuși, APP și-a stabilit obiective concrete până la sfârșitul anului 2026. „Noi trebuie să lichidăm 10 întreprinderi de stat și trebuie să reorganizăm 15”, a declarat șeful instituției.

Conform datelor din aprilie 2026, statul deține participații în 225 de companii din Republica Moldova iar 161 dintre aceste companii au forma clasică de organizare de întreprinderi de stat.