(VIDEO) Unde își vor petrece vacanța deputații? Londra, Barcelona, acasă sau la căutat lemne pentru iarnă

28 Iul. 2022, 16:28
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
28 Iul. 2022, 16:28 // Au Bani //  MD Bani

Deputații încheie sesiunea plenară și vor pleca în vacanță. Reporterul RLIVE, Traian Stoianov, i-a prins pe holurile Parlamentului și i-a întrebat ce planuri au pentru perioada concediilor, scrie Realitatea.md.

Unii au fost rezervați și au relatat că vor petrece timpul în țară, acasă, alături de copii sau se vor pregăti pentru proteste. Adela Răileanu a relatat că intenționează să petreacă vacanța citind, iar Denis Ulanov – că va merge cu familia la odihnă.

Radu Marian s-a lăudat că și-a cumpărat bilet la concertul trupei sale preferate, care va cânta la Londra. El a povestit că are acolo prieteni și se va opri la ei, iar tichetul l-a costat 70 de euro.

Grigore Novac urmează să își petreacă vacanța cu undița în mână, iar Corneliu Furculiță spune că va căuta lemne pentru iarnă. Dumitru Alaiba a fost mai puțin modest și a povestit că va merge la Barcelona, unde îl vor găzdui amici, iar timpul liber și-l petrece alergând sau servind bere.

Colegul său de partid și președintele Legislativului, Igor Grosu, nu a făcut prea multe dezvăluiri despre planurile de vacanță. El, însă, i-a lăudat pe colegii care vor petrece acasă concediile și a îndemnat moldovenii să viziteze satul Poiana.

Cel mai mult, însă, uimește răspunsul socialistului Bogdan Țîrdea. „Nu am ales nimic și nu am de gând. Cum zicea filosoful, la Doina en vom odihni”, a spus el.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.