H&M și-a scos la vânzare afacerea din Federația Rusă

28 Iul. 2022, 15:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Iul. 2022, 15:21 // Actual //  bani.md

Lanțul de magazine de îmbrăcăminte H&M, care și-a anunțat retragerea de pe piața rusă, și-a scos la vânzare activele din Federația Rusă, scrie Kommersant.

Cumpărătorilor li se oferă drepturi de închiriere pe termen lung pentru aproximativ 170 de magazine în 65 de orașe ale Federației Ruse, un centru de distribuție cu o suprafață de 57,7 mii de metri pătrați, precum și un inventar cu o valoare totală de 210 milioane USD.

Sursele Kommersant de pe piață sugerează că cei mai mari retaileri de modă ruși au primit cel mai probabil oferte de cumpărare a afacerii rusești ale H&M – Melon Fashion Group (peste 840 de magazine sub mărcile Zarina, Befree, Love Republic și Sela), grupul Sportmaster ( peste 840 de magazine sub mărcile Zarina, Befree, Love Republic și Sela). 600 de puncte). Aceste companii nu au putut răspunde prompt la întrebări, iar H&M nu a oferit comentarii nici la momentul publicării.

Potrivit interlocutorilor publicației, este puțin probabil ca H&M să poată găsi un cumpărător pentru toate activele sale, mai ales având în vedere refuzul companiei de a-și furniza produsele către Federația Rusă. Ei presupun că retailerul va vinde stocurile rămase de bunuri și va vinde treptat drepturile de închiriere în pachete, de exemplu, în orașe individuale.

Grupul H&M, care include Monki, Weekday, Cos, Other Stories și Cheap Monday, după începerea invaziei ruse a Ucrainei, și-a închis magazinele în Rusia, iar pe 18 iulie și-a anunțat retragerea din țară. În august, H&M va deschide temporar unele dintre magazinele sale pentru a vinde restul bunurilor. În același timp, așa cum a anunțat compania, magazinul online nu va relua activitatea vânzările. H&M lucrează în Rusia din 2009.

Potrivit Universității Yale, de la începutul războiului din Ucraina, peste 1.200 de companii străine și-au anunțat deja retragerea din Rusia sau restrângerea activităților în țară.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

07 Sept. 2026, 22:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 22:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.