Viena, Paris şi Shanghai deconectează lumina pe timp de noapte

Ţara care s-a confruntat cel mai puternic cu problema energiei este Austria. Guvernul intenţionează să dea un decret pentru o întrerupere a iluminatului public în toată ţara, începând cu ora 22.

Astfel, clădiri publice, panouri publicitare, vitrine şi centre comerciale sunt vizate. Doar iluminatul stradal va supravieţui. Simbolurile naţionale – precum Hofburg din Viena – vor fi, de asemenea, afectate de reducerea consumului.

La Turnul Eiffel, începând de marţi, silueta simbolului parizian nu va mai fi vizibilă începând cu ora 23.45.

„Este un gest simbolic – a anunţat Françoise Martin, preşedintele companiei care administrează turnul – de a încuraja toţi cetăţenii să economisească energie”.

De asemenea, timp de două zile pe săptămână – luni şi marţi – şi Shanghai a decis să rămână în întuneric noaptea. Urbea chineză (26 de milioane de locuitori) a decretat oprirea inclusiv a unei părţi a iluminatului stradal. În acest caz, însă, decizia este dictată nu doar de criza energetică, ci şi de seceta prelungită şi de creşterea temperaturilor, elemente care au pus sub presiune puterea reţelei electrice în întreaga regiune.

#iluminat stradal #viena #electricitate #shanghai #Paris

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată până la jumătatea secolului de schimbările climatice existente.

Criza climatică va costa economia mondială colosala cifră de 38 de trilioane (38.000 miliarde) de dolari pe an până în 2050.
Criza climatică va reduce venitul mediu global cu 19% în următorii 26 de ani, comparativ cu ceea ce ar fi fost fără încălzirea globală cauzată, în principal, de arderea combustibililor fosili, potrivit MSN.

„Aceste daune pe termen scurt sunt rezultatul emisiilor noastre din trecut”, a spus autorul principal al studiului și omul de știință de la PIK din Germania, Leonie Wenz într-un comunicat. „Vom avea nevoie de mai multe eforturi de adaptare dacă vrem să evităm măcar pe unele dintre ele. Și trebuie să ne reducem drastic și imediat emisiile – dacă nu, pierderile economice vor deveni și mai mari în a doua jumătate a secolului, ajungând până la 60% în medie globală până în 2100.”

„Sunt obișnuit ca munca mea să nu aibă un rezultat societal bun, dar am fost surprins de cât de mari au fost pagubele.” Exprimată în dolari, criza climatică va lua o parte anuală de 38 de trilioane de dolari din economia globală în daune până în 2050, au descoperit autorii studiului.

„Se pare că… multe”, a scris scriitorul și avocatul pentru climă Bill McKibben ca răspuns la descoperiri. „Întreaga economie mondială în acest moment este de aproximativ 100 de trilioane de dolari pe an; bugetul federal este de aproximativ 6 trilioane de dolari pe an.”

Aceasta înseamnă că costurile inacțiunii au depășit deja costurile limitării încălzirii globale la 2°C de șase ori, au spus autorii studiului. Cu toate acestea, limitarea încălzirii la 2°C poate reduce semnificativ pierderile economice până în 2100.

„Acestea sunt cauzate de impactul schimbărilor climatice asupra diferitelor aspecte care sunt relevante pentru creșterea economică, cum ar fi randamentele agricole, productivitatea muncii sau infrastructura.”
„Studiul nostru evidențiază inechitatea considerabilă a impactului climatic: găsim daune aproape peste tot, dar țările de la tropice vor suferi cel mai mult pentru că sunt deja au temperaturi mai ridicate”, a spus coautorul studiului Anders Levermann, publicat în revista Nature din 17 aprilie 2024.

„Dacă Amazon, Apple și Microsoft ar fi vrut să evite o lume în care, până la sfârșitul secolului, oamenii aveau cu 60% mai puțini bani de cheltuit pentru a cumpăra orice telefoane și software-uri și nenorociri ciudate pe care intenționează să le vândă, atunci ar trebui să pună presiune asupra băncilor, pentru a nu mai agrava problema. De asemenea, ar trebui să-și dezlănțuie echipele de lobby pentru a cere acțiuni din partea Congresului”, a spus Bill McKibben.