Viitorul nu arată deloc bine: FMI avertizează că lumea se îndreaptă către cea mai proastă perioadă

Directorul general al FMI a avertizat că economia mondială se va confrunta cu mulţi ani de creştere lentă, iar perspectivele pe termen mediu sunt cele mai slabe din ultimele trei decenii, scrie Financial Times.

Luând cuvântul la Washington, înaintea reuniunilor Băncii Mondiale şi FMI de săptămâna viitoare, Kristalina Georgieva a declarat că economia mondială se va dezvolta cu o rată medie anuală de aproximativ 3% în următorii cinci ani.

Cifra este cu mult sub prognoza medie de 3,8% din ultimele două decenii şi marchează cea mai slabă proiecţie de creştere pe termen mediu din 1990 încoace.

În deceniile care au trecut de atunci, globalizarea a contribuit la creşterea ratelor de creştere şi la scoaterea din sărăcie a sute de milioane de oameni. Însă, având în vedere că protecţionismul comercial este în creştere, se aşteaptă ca ritmul de expansiune economică globală să încetinească.

Subliniind o temă probabilă a reuniunilor de săptămâna viitoare, directorul general al FMI a declarat că principalele obstacole în calea creşterii sunt fragmentarea economică tot mai mare şi tensiunile geopolitice.

Referindu-se la invazia Rusiei în Ucraina, Georgieva a declarat: „Această calamitate nu numai că ucide oameni nevinovaţi, ci şi agravează criza costului vieţii şi aduce mai multă foamete în întreaga lume. Ea riscă să şteargă dividendele păcii de care ne-am bucurat în ultimele trei decenii, provocând, de asemenea, tulburări în comerţ şi finanţe.
„Calea de întoarcere la o creştere robustă este accidentată şi greu de găsit, iar legăturile care ne ţin împreună par a fi mai slabe acum decât erau în urmă cu doar câţiva ani”, a adăugat Georgieva.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Perspectivele mai slabe ar face „şi mai dificilă reducerea sărăciei, vindecarea cicatricilor economice ale crizei Covid şi oferirea de noi şi mai bune oportunităţi pentru toţi”.
Pentru trimestrele următoare, FMI susţine apelurile OCDE şi ale altor organizaţii internaţionale pentru ca băncile centrale să menţină ratele ridicate ale dobânzilor.

Georgieva a declarat că înfrângerea inflaţiei este o bază vitală pentru o performanţă economică mai bună pe termen mediu.

Falimentul Silicon Valley Bank şi al Credit Suisse „a scos la iveală eşecuri în gestionarea riscurilor la anumite bănci, precum şi deficienţe în materie de supraveghere”, a spus ea, dar a adăugat că „factorii de decizie politică au fost remarcabil de rapizi şi cuprinzători în acţiunile lor din ultimele săptămâni”.

Instabilitatea financiară suplimentară ar trebui să fie abordată prin oferirea de către băncile centrale de lichidităţi mari băncilor care se confruntă cu dificultăţi de finanţare. . Însă, dacă turbulenţele se agravează, autorităţile bancare ar putea fi nevoite să renunţe la această poziţie şi să reducă ratele.
Dacă acest lucru s-ar întâmpla, băncile centrale s-ar confrunta cu compromisuri dificile între obiectivele lor de inflaţie şi de stabilitate financiară, precum şi cu utilizarea instrumentelor respective
Georgieva a indicat că cele mai recente previziuni de creştere ale FMI, publicate săptămâna viitoare, vor fi puţin schimbate faţă de cele din ianuarie.

#kristalina #economie #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rene Benko este omul care a stat în spatele Signal Holding, una dintre cele mai mari companii private din Austria care a activat în domeniul imobiliar şi care a fost cap de afiş în ceea ce avea să devină cel mai grav caz de faliment al unei companii imobiliare de la criza din 2008 şi până în prezent, notează businessmagazin.ro.

Drumul lui Benko către vârf n-a fost unul uşor. Magnatul cu o avere cândva estimată la aproape şase miliarde de dolari, a abandonat liceul la doar 17 ani şi a fost condamnat pentru dare de mită în 2012.

Atunci, Benko a cooperat cu Ivo Sander, fost prim-ministru croat pentru a-l convinge pe controversatul politician italian Silvio Berlusconi să scape Signal Holding de taxele pe care compania trebuia să le plătească pentru proiectele sale din Milano, scrie Wall Street Journal.

Benko, în vârstă de 46 de ani, a fost crescut într-o familie modestă din Innsbruck, un oraş austriac pitoresc situat în Alpi. După abandonarea liceului fostul magnat imobiliar s-a ocupat de transformarea mansardelor unor clădiri rezidenţiale în apartamente de lux, convingându-i pe rezidenţii reticenţi de la etajele inferioare să accepte planurile sale, oferindu-se să instaleze lifturi pe cheltuiala sa. În final, businessul său a devenit avantajos pentru tot cei implicaţi.

Pentru face pasul către imobiliare şi a deschide un business în toată regula austriacul a avut nevoie de bani serioşi. El a rezolvat problema finanţării după ce a convins un moştenitor al unei benzinării să vină cu cash pentru ideile sale de business. Odată ce problema banilor a fost rezolvată, Benko a dat undă verde proiectelor sale, iar imperiul său de business începea să capete contur la începutul anilor 2000. Două decenii mai târziu, mai exact în 2019, Signa Holding,se putea lăuda că deţine clădirea Chrysler din New York, una dintre cele mai emblematice asseturi imobiliare din lume.

Valoarea proprietăţilor raportate de principalele sale două companii imobiliare – Signa Prime şi Signa Holding – a crescut la 3,6 miliarde de euro în 2014, a depăşit 10 miliarde de euro în 2017 şi a sărit de 18 miliarde de euro până în 2020 – o creştere extraordinară într-un sector cu evoluţie lentă precum cel imobiliar.

Cu toate acestea, în ciuda succesului şi a rezultatelor raportate, Benko s-a lovit de o problemă care în doar doi ani a ajuns să-i scufunde imperiul: profitabilitatea companiei arăta fantastic, însă doar pe hârtie. În realitate, compania încasa pierdere după pierdere, creditorii şi investitorii băteau la uşa lui Benko după banii împrumutaţi, iar Signal Holding începea să se prăbuşească încet.

Între 2017 şi 2021, companiile lui Rene Banko raportau un profit de 3,4 miliarde de euro. Signa Holding a majorat din pix cifrele privind profitul, pentru că în caz contrar ar fi fost forţată să recunoască că se confruntă cu pierderi semnificative.

Tot în aceeaşi perioadă, Signa a făcut autorităţile austriece să ridice din sprâncene după ce a plătit dividende de 1,9 miliarde de euro, în ciuda faptului că încasase doar 1,6 miliarde de euro venituri din chiriile generate de clădirile sale, o situaţie cel puţin neobişnuită pentru un jucător imobiliar de mare anvergură.

Până în 2023, compania a fost forţată să renunţe la mai mult proiecte imobiliare, să lichideze o serie de business-uri mai mici şi să facă paşi în spate în timp ce continua să se confrunte cu scandaluri pe bandă rulantă şi să „sângereze” cash.

Lovitura finală pentru Signa Holding şi Rene Benko a venit în noiembrie 2023 când compania n-a reuşit să plătească o obligaţiune de 200 de milioane de dolari. Eşecul a declanşat o serie de falimente în lanţ care au culminat cu prăbuşirea totală a imperiului imobiliar construit de omul de afaceri austriac pe parcursul ultimilor 20 de ani.

După faliment, austriacul a ieşit din rândurile miliardarilor şi a dispărut în anonimitate. De numele lui Benko, care cândva făcea parte din clasamentul Forbes ai celor mai bogaţi oameni de pe planetă, nu se mai leagă decât un grafic al averii realizat de celebra publicaţie şi un faliment ale cărui repercusiuni asupra lumii imobiliarelor nu sunt cunoscute nici astăzi în totalitate.