Vine o criză economică după pandemie? Inflaţia a crescut în SUA cu 7% în ultimul an, cea mai mare din 1982 încoace

În luna decembrie, inflaţia a înregistrat în SUA cel mai rapid ritm din ultimii aproape 40 de ani, potrivit unui indicator atent monitorizat, publicat miercuri de Departamentul Muncii, anunţă CNBC, citat de mediafax.ro.

Indicele preţurilor de consum, un indicator care măsoară costurile pentru zeci de articole, a crescut cu 7%, potrivit Biroului de Statistică a Muncii din cadrul departamentului. Pe o bază lunară, IPC a crescut cu 0,5%.

Aceasta este cea mai rapidă creştere din iunie 1982.

În ciuda creşterii puternice, contractele futures ale bursei au crescut în apariţiei ştirii, în timp ce randamentele obligaţiunilor guvernamentale au fost în mare parte negative.

Raportul IPC din decembrie, care indică o creştere de 7% în ultimele 12 luni, va fi şocant pentru unii investitori, deoarece nu am mai văzut o cifră atât de mare de aproape 30 de ani”, a declarat Brian Price, şeful departamentului de gestionare a investiţiilor de la Commonwealth Financial Network. „Cu toate acestea, acest tipar a fost anticipat în mare măsură de mulţi şi putem vedea această reacţie pe piaţa obligaţiunilor, deoarece ratele dobânzilor pe termen lung sunt în scădere până acum în această dimineaţă.”

Oficialii Rezervei Federale urmăresc îndeaproape datele privind inflaţia şi se aşteaptă în general să majoreze ratele dobânzilor în acest an, în încercarea de a combate creşterea preţurilor.

Preţurile la alimente au crescut în general cu 0,5% pentru luna decembrie şi au crescut cu 6,3% pe 12 luni, cea mai mare creştere din octombrie 2008.

#criză #inflație #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană explorează o nouă schemă pentru a obține mai multe fonduri destinate Ucrainei, folosind cele circa 200 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Rusiei, înghețate în conturile Euroclear. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană analizează posibilitatea transferării acestor active într-un fond special (SPV) controlat de UE, care să le reinvestească în instrumente financiare cu randamente mai ridicate.

Scopul este creșterea câștigurilor generate de aceste rezerve, care ar urma să fie direcționate către Kiev. În prezent, o mare parte din bani sunt reinvestiți prin Banca Centrală a Belgiei, care oferă una dintre cele mai scăzute dobânzi fără risc din UE. Noul fond ar permite plasamente mai agresive, inclusiv în obligațiuni pe termen lung ale unor state ca Germania, Italia sau chiar SUA, cu randamente de până la 5% anual.

Deși confiscarea directă a acestor rezerve rămâne un subiect sensibil – mai multe țări și Banca Centrală Europeană se opun, invocând riscuri juridice și impact negativ asupra încrederii în euro – noua strategie ocolește problema juridică, maximizând totodată profiturile obținute din înghețarea activelor.

În paralel, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre urmează să discute joi, la un dineu informal în Luxemburg, noul plan propus. Într-o scrisoare de invitație obținută de Politico, Polonia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – subliniază necesitatea urgentă de a identifica opțiuni clare privind utilizarea rezervelor înghețate și menținerea regimului de sancțiuni, în special în contextul posibilului veto din partea Ungariei.

UE a promis anul trecut că va contribui cu 18 miliarde de euro la un pachet G7 de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu veniturile viitoare din aceste rezerve. Suma va fi achitată integral până la sfârșitul anului curent. Noua schemă ar asigura surse de finanțare și pentru anul 2026, când necesitățile bugetare ale Kievului vor rămâne semnificative.