Fostul director CFM, Iurii Topală, reținut de INTERPOL. Este în Belgia și urmează să fie extrădat în Republica Moldova

Ex-directoru Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM), Iurii Topală, a fost reținut în Belgia de către ofițerii INTERPOL, fiind acuzat într-un dosar legat de situația critică de la CFM, care era în prag de faliment anii trecuți. Informația a fost confirmată pentru Realitatea.md de către procuroara responsabilă de comunicare cu mass-media din cadrul Procuraturii Generale, Mariana Cherpec.

Mariana Cherpec afirmă că, Iurii Topală, urmează să fie extrădat în Republica Moldova, după ce a fost dat în căutare internațională și reținut recent de către autoritățile belgiene.

„Fostul director al întreprinderii Căile Ferate din Moldova, Iurie Topală a fost reținut de către autoritățile belgiene și urmează a fi extrădat în Republica Moldova. Menționăm că, în privința acestuia a fost emis un mandat de arestare, fiind anunțat în căutare internațională. Mandatul a fost emis în cadrul unui cauze penale pornite, pe faptul abuzului de serviciu, săvârșit în interesul unui grup criminal organizat (art.327 alin.(3) din Codul penal), în legătură cu managementul defectuos la Calea Ferată din Moldova, produs în perioada anilor 2015-2019, în rezultatul căruia a fost prejudiciată întreprinderea cu 250 milioane de lei”, a comunicat Cherpec.

Precizăm că, anul trecut, CFM era în prag de faliment, după ce nu mai putea asigura achitarea salariilor angajaților, care erau cu întârziere de câteva luni. De asemenea, situația critică de la CFM s-a refrânt și asupra călătoriilor cu trenul, dar și a transportării mărfurilor.

#iurii topala #Director #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.