Vladimir Putin, prizonier în cercul restrâns al conspiraționismului și agresivității

Viitorul Ucrainei ar putea depinde de un om așezat într-o bulă care îi alimentează agresivitatea și îl protejează de consecințele acesteia”, spun analiștii Europei Libere care aruncă o privire asupra apropiaților conservatori care l-ar putea influența pe președintele rus Vladimir Putin.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit miercuri seară despre „o nouă normalitate” a Europei, una impusă de atitudinea agresivă a Rusiei, care a mobilizat forțe fără precedent în jurul unei țări suverane și formulează cereri de neacceptat pentru Occident.

Rusia nu explică de ce a mobilizat 150.000 de militari la granițele Ucrainei, dar cere garanții de securitate care ar întoarce Europa în anul 1997.

Pretinde că nu dorește un război, dar își consolidează amenințător forța militară. În timp ce cere respectarea Acordului de la Minsk, Rusia adoptă o rezoluție parlamentară de recunoaștere a regiunilor separatiste din Ucraina, scrie Europa Liberă.

Rusia a pretins în ultimele două zile că își retrage forțele militare. NATO, SUA și Ucraina insistă că nu există vreo dovadă. Miercuri seară, de la reuniunea miniștrilor NATO ai Apărării, Jens Stoltenberg a transmis că NATO nu vede vreun pas relevant de reducere a presiunii militare asupra Ucrainei. Așa că ia propriile măsuri de amplificare a prezenței în țările NATO din apropierea Rusiei.

Acest cerc restrâns, care-i include pe secretarul Consiliului de Securitate Nikolai Patrușev, pe directorul Serviciului Federal de Securitate (FSB) Viktor Bortnikov, pe ministrul Apărării Serghei Şoigu, pe şeful Serviciului de Informaţii Externe (SVR) Serghei Narîșkin şi pe şeful Comitetului de Investigaţii Alexandr Bastrîkin, s-a tot restrâns din 2014 încoace, pe măsură ce decepția lui Putin față de Occident a crescut, spun analiștii.

„Viitorul Ucrainei ar putea depinde de un om așezat într-o bulă care, pe de o parte, îi alimentează agresiunea, iar pe de altă parte îl protejează de consecințele ei”, spun Adam E. Casey, cercetător la Centrul Weiser pentru Democrații Emergente de la Universitatea din Michigan, și Seva Gunițki, profesor la Universitatea din Toronto, într-un articol publicat luna aceasta în Foreign Affairs.

Analistul politic rus Tatiana Stanovaia a scris într-un articol din mai 2020, chiar la începutul pandemiei, că o grupare de elită, numită de ea „protectori” dobândea din ce în ce mai multă influență în preajma lui Putin.

Ea i-a descris pe „protectori” ca fiind o alianță între cei care au încurajat represiunea din interiorul Rusiei împotriva opozanților regimului și cei care susțin o așa-zisă ideologie conservatoare, văzută ca modalitate de a respinge provocările despre care membrii săi susțin că provin în mare parte din străinătate.

„Ideologia protectorilor, bazându-se fără rușine pe teoriile conspirației, încearcă să mobilizeze societatea împotriva amenințărilor străine și pledează pentru un control mai strict asupra vieții private și politice a rușilor”, spune Stanovaia.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.