Vremea extremă topeşte Europa şi ameninţă să carbonizeze industria turismului de 2 trilioane de dolari

25 Iul. 2023, 12:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Iul. 2023, 12:38 // Actual //  bani.md

O vacanţă de vară idilică s-a transformat într-un coşmar după ce mii de oameni au fost evacuaţi de pe insulele greceşti afectate de incendii de vegetaţie – cel mai recent exemplu care ne aminteşte că industria turistică europeană trebuie să se confrunte cu realităţile schimbărilor climatice şi să se adapteze rapid, scrie Bloomberg.

Un studiu din 2019 preconizează că, în 2050, clima Madridului va semăna cu cea a oraşului Marrakesh din nordul Africii; Londra va semăna mai mult cu Barcelona, iar Stockholm cu Budapesta. Aceasta ar fi o schimbare uriaşă pentru industria europeană a călătoriilor şi a turismului, care a contribuit anul trecut cu 2,1 trilioane de dolari la economia regională, şi ar reface tiparele de călătorie într-un mod care va da probabil o lovitură unor ţări din sudul Europei.

Verile au devenit mai călduroase în sudul Europei, iar incendiile din Grecia sunt un memento sumbru al incendiilor care au devastat ţara în 2021. Căldura insuportabilă din acest an a forţat autorităţile să închidă Acropola şi a alungat turiştii de pe insula italiană Sardinia. Şi asta în condiţiile unei încălziri globale de doar 1,2C faţă de nivelurile preindustriale. Oamenii de ştiinţă spun că situaţia se va înrăutăţi chiar dacă vom limita creşterea temperaturii la obiectivul de 2C stabilit în Acordul de la Paris.

Este posibil ca industria să nu fi luat încă pe deplin în considerare acest aspect.

 „Există încă o mare parte a industriei care abia se trezeşte. Nu cred că sunt cu adevărat pregătiţi” a declarat Catharina Martinez-Pardo, partener la Boston Consulting Group, specializată în climă şi sustenabilitate în industria ospitalităţii.

Aproximativ 19.000 de persoane au trebuit să fie evacuate în weekend de pe insula grecească Rodos, în timp ce incendiile au continuat şi zborurile au fost anulate. În ultimele zile, iubitorii de plajă au urmărit cum avioanele pompierilor aterizau pe apă pentru a prelua provizii – un fundal sinistru pentru oamenii care înotau sau făceau sporturi nautice.

În weekend, mulţi turişti care au plecat în excursii de o zi nu s-au putut întoarce la hoteluri pentru a-şi lua paşapoartele şi bunurile. Un adăpost din Faliraki a găzduit cel puţin 100 de persoane, unele dintre ele încă în costume de baie.

În alte zone, turiştii cazaţi în facilităţi sportive, centre de conferinţe, hoteluri şi clădiri publice au primit mâncare şi apă, potrivit Ministerului grec al Protecţiei Civile. O zonă specială a fost amenajată în aeroportul din Rodos, cu paturi pliante pentru familiile cu copii şi pentru cei cu nevoi speciale, a precizat ministerul.

Cu toate acestea, este puţin probabil ca industria turismului din regiune să ia decizii pe termen lung pe baza evenimentelor imediate din această vară.

TUI, o companie germană de turism, şi compania aeriană EasyJet au declarat săptămâna trecută că au văzut puţine reacţii la căldura extremă. Dar temperaturile au deja un impact asupra călătorilor din alte părţi. În SUA, săptămâna trecută, pasagerii au fost lăsaţi să stea ore întregi într-un avion al companiei Delta în căldură sufocantă, în timp ce aşteptau să decoleze din Las Vegas spre Atlanta.

Chiar dacă se estimează că sectorul turismului din Europa va creşte cu o rată medie anuală de 3,3% până în 2032, frecvenţa evenimentelor extreme din sudul Europei ar putea împinge călătorii spre destinaţii din partea de nord a continentului. Valurile de căldură ar putea „reduce atractivitatea Europei de Sud ca destinaţie turistică pe termen lung sau cel puţin ar putea reduce cererea în timpul verii, potrivit Moody’s Investors Service.

Unii cercetători au analizat scenarii extreme pentru a evalua consecinţele pentru diferite părţi ale economiei. Într-o lume care ar ajunge la o încălzire de 4C, pe lângă colapsul ecologic, s-ar înregistra o scădere abruptă de peste 9% a turismului în insulele ionice greceşti, potrivit unui raport al Comisiei Europene publicat în acest an. Acelaşi scenariu ar duce la o creştere a turismului cu aproximativ 16% în vestul Ţării Galilor.

Această schimbare va fi o lovitură pentru ţările care se bazează foarte mult pe vizitatori pentru creşterea economică. Industria turismului a contribuit cu 14,9% la produsul intern brut al Greciei în 2021, în timp ce pentru Italia şi, respectiv, Spania a adăugat până la 9,1% şi 8,5%.

Temperaturile au atins 46C pe insula italiană Sardinia săptămâna trecută, ceea ce a dus la străzi goale în timpul a ceea ce este de obicei sezonul turistic principal. Telefoanele mobile au încetat să mai funcţioneze în condiţiile în care temperaturile s-au apropiat de un record. Un bărbat în vârstă de 84 de ani a murit în maşina sa după ce a tras pe dreapta în Sardinia în această lună, la câteva zile după ce un alt bărbat de jumătate din vârsta sa s-a prăbuşit în timp ce vopsea marcajele stradale pentru o trecere de pietoni din Milano.

Un incident diplomatic minor din această lună a scos în evidenţă mizele ridicate pentru acest sector. În timp ce se afla în vizită în Italia, ministrul german al sănătăţii, Karl Lauterbach, a scris pe Twitter despre căldura extremă şi despre faptul că unele destinaţii de vacanţă din sudul Europei „nu vor avea niciun viitor pe termen lung”.

Postarea a declanşat reacţii puternice din partea ministrului italian al turismului, Daniela Santanchè, care a subliniat că încălzirea globală are un impact asupra întregii planete şi nu doar asupra unei singure ţări.

„Criza climatică este deja aici. Suntem în război”, a declarant recent premierul grec Kyriakos Mitsotakis.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Mai 2026, 11:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
21 Mai 2026, 11:35 // Actual //  Grîu Tatiana

Curtea de Conturi a descoperit un șir de nereguli la Ministerul Energiei, de la rețele de gaze fără acte clare și milioane de lei nerecunoscute în evidențe, până la probleme serioase în administrarea patrimoniului public. Auditorii au emis „opinie cu rezerve” asupra rapoartelor financiare ale instituției pentru anul 2025.

Cea mai gravă problemă identificată de audit vizează patrimoniul gestionat prin Î.S. „Moldelectrica”, unde Ministerul Energiei exercită funcția de fondator. Potrivit Curții de Conturi, bilanțul ministerului a fost subevaluat cu cel puțin 678,8 milioane de lei, deoarece anumite proprietăți ale statului nu au fost reflectate corect în evidența contabilă.

În plus, alte bunuri publice în valoare de 321,63 milioane de lei au fost incluse neconform în capitalul social al întreprinderii. Auditorii avertizează că problema ar putea fi și mai mare, deoarece 1 670 de unități de mijloace fixe figurează în acte cu valoarea „zero”, fără să fie reevaluate corespunzător.

La sfârșitul anului trecut, patrimoniul administrat și raportat de Ministerul Energiei era estimat la 793,3 milioane de lei. În aceeași perioadă, instituția a înregistrat venituri de 1,159 miliarde de lei și cheltuieli de 970,6 milioane de lei.

Auditul a scos la iveală și probleme în gestionarea contribuțiilor pentru eficiență energetică. Potrivit auditorilor, creanțe aferente a 44 de entități, în sumă de 63,07 milioane de lei, și datorii către alte 9 entități, de 3,91 milioane de lei, nu au fost recunoscute și raportate corespunzător.

„Operațiunile sunt realizate în lipsa unei delimitări normative clare a responsabilităților dintre entități”, notează Curtea de Conturi despre relația dintre Ministerul Energiei și IP CNED în administrarea fondurilor pentru eficiență energetică.

Probleme majore persistă și în sectorul gazelor naturale. Curtea de Conturi critică tergiversarea procesului de inventariere a rețelelor de transport și distribuție a gazelor, inclusiv a celor construite din bani publici și fără acte de proprietate clare.

„Fragmentarea dreptului de proprietate asupra infrastructurii de gaze naturale afectează evidența contabilă a patrimoniului, întreținerea infrastructurii și realizarea investițiilor necesare”, avertizează auditorii.

Raportul mai arată că recomandările formulate de Curtea de Conturi anul trecut au fost implementate doar pe jumătate. O singură recomandare a fost executată integral, iar alte patru – doar parțial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!