Europa a cucerit topul hotelurilor de lux, dar coroana rămâne în Hong Kong

20 Sept. 2026, 08:50
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Sept. 2026, 08:50 // Actual //  Ursu Victor

Europa domină clasamentul „The 50 Best Hotels” din 2026, cu 21 de proprietăți incluse în top, însă titlul de cel mai bun hotel din lume rămâne în Asia. Rosewood Hong Kong ocupă pentru al doilea an consecutiv prima poziție, potrivit clasamentului citat de Euronews.

Asia se află foarte aproape de Europa ca reprezentare, cu 18 hoteluri incluse în clasament. America de Nord are șase proprietăți, America de Sud și Africa – câte două, iar Oceania este reprezentată de un singur hotel.

Rosewood Hong Kong, care în 2024 ocupa poziția a treia, a urcat pe primul loc în 2025 și își păstrează titlul și în acest an. Hotelul are 413 camere și este amplasat într-un zgârie-nori cu 65 de etaje, deasupra portului Victoria.

Proprietatea se remarcă prin cele 11 restaurante și baruri, dar și prin oferta de wellness, care include spa-ul Asaya, desfășurat pe mai multe niveluri, și o piscină infinity de 25 de metri.

„Faptul că Rosewood Hong Kong își păstrează poziția de lider pentru al doilea an consecutiv subliniază influența constantă a Asiei la cel mai înalt nivel, în timp ce reprezentarea puternică a Europei și cele 10 intrări noi din acest an indică un peisaj hotelier global dinamic, divers și competitiv”, a declarat Faye Huggett, directoare de comunitate a „The 50 Best Hotels”.

Cel mai bine clasat hotel european este Passalacqua, situat pe malul lacului Como, care ocupă poziția a cincea. Proprietatea fusese desemnată cel mai bun hotel din lume în 2023, iar în acest an a coborât cu un loc față de ediția din 2025.

Hotelul, amenajat într-o clădire din secolul al XVIII-lea și cu doar 24 de camere, a obținut și premiul pentru cel mai bun hotel boutique, pentru al treilea an consecutiv.

Următoarea proprietate europeană în clasament este Four Seasons Firenze, aflată pe locul 12.

Italia și Franța domină reprezentarea europeană, cu câte șase hoteluri fiecare. Din Italia, în clasament mai apar Casa Maria Luigia din Modena, pe locul 18, Bulgari Roma – locul 32, Portrait Milano – locul 39 și San Domenico Palace din Taormina – locul 50.

Casa Maria Luigia este cea mai bine clasată intrare nouă din ediția din acest an, iar San Domenico Palace este cunoscut și drept locul unde a fost filmat sezonul al doilea al serialului „The White Lotus”.

Franța este reprezentată, printre altele, de Hôtel de Crillon, aflat pe locul 14, Le Bristol – locul 19, Cheval Blanc Paris – locul 20 și Plaza Athénée – locul 41. Hôtel du Couvent din Nisa ocupă poziția 38, iar Hotel du Cap-Eden-Roc – locul 44.

Marea Britanie are patru hoteluri în top, dintre care trei la Londra: Claridge’s, pe locul 13, Raffles London at The OWO – locul 28 și The Connaught – locul 49. Estelle Manor din Witney ocupă poziția 43.

În clasament mai apar Four Seasons Astir Palace din Grecia, pe locul 27, The Peninsula Istanbul – locul 31, Badrutt’s Palace din Elveția – locul 36, Hôtel de Paris Monte-Carlo din Monaco – locul 40 și Hotel Sacher Vienna din Austria – locul 42.

Primele cinci poziții ale clasamentului sunt ocupate de Rosewood Hong Kong, Capella Bangkok, Four Seasons Bangkok at Chao Phraya River, Atlantis The Royal din Dubai și Passalacqua de pe lacul Como.

Clasamentul „The 50 Best Hotels” este stabilit de o academie formată din aproximativ 800 de membri, împărțiți în 13 regiuni geografice. Printre votanți se numără hotelieri, jurnaliști de călătorie, specialiști în industria ospitalității, oameni de afaceri care călătoresc frecvent și pasionați de turism.

Fiecare membru poate acorda șapte voturi hotelurilor în care s-a cazat în ultimii trei ani. Votarea este anonimă, cu excepția președinților academiei, iar rezultatele sunt validate de Deloitte.

04 Nov. 2026, 15:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2026, 15:27 // Actual //  Grîu Tatiana

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.