Zăcământul colosal din Norvegia care face Europa independentă în producția de baterii și panouri solare pentru un secol

07 Iul. 2023, 15:03
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Iul. 2023, 15:03 // Actual //  bani.md

Un imens zăcământ de rocă de fosfat, descoperit în Norvegia, conține suficiente rezerve pentru a satisface cererea globală de baterii și panouri solare pentru următorii 100 de ani, potrivit companiei miniere care îl controlează.

Norge Mining a spus că până la 70 de miliarde de tone din resursa neregenerabilă ar fi fost descoperite în sud-vestul Norvegiei, alături de zăcăminte din alte minerale strategice, precum titanul și vanadiul.

Roca fosfatată conține concentrate mari de fosfor, care este o componentă cheie pentru construirea de tehnologii ecologice, dar în prezent industria de profil, mai ales în Europa și Statele Unite, se confruntă cu probleme semnificative de aprovizionare.

Fosforul a fost descoperit pentru prima dată în 1669 de omul de știință german Hennig Brandt, care căuta piatra filosofală. Deși s-a dovedit ineficient în transformarea metalelor obișnuite în aur, a devenit o componentă esențială a bateriilor cu fosfat de litiu-fier din mașinile electrice, precum și pentru panourile solare și cipurile de computer.

Rusia controla anterior cele mai mari zăcăminte de roci fosfatice ultrapure din lume, Uniunea Europeană avertizând că aceste „materii prime critice” prezintă un risc ridicat de aprovizionare.

UE este în prezent dependentă aproape în întregime de importurile de rocă fosfatică din restul lumii, potrivit unui raport al Centrului de Studii Strategice de la Haga. China, Irak și Siria au avut până acum zăcămintele cele mai mari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Raportul, care a fost publicat înainte de descoperirea masivului zăcământ norvegian, a avertizat că UE ar trebui să fie „îngrijorată de deficitul de roci fosfatice”.

Un articol din revista științifică Nature a avertizat anul trecut despre întreruperi iminente ale aprovizionării cu fosfor, invocând invadarea Ucrainei de către Rusia și sancțiunile economice ulterioare ca o cauză potențială a volatilității pieței.

Economia globală consumă aproximativ 50 de milioane de tone de fosfor în fiecare an, oamenii de știință avertizând la începutul acestui an că planeta s-ar putea confrunta cu un „fosfogedon” dacă tendințele de aprovizionare continuă.

„Piața cumpărătorilor devine din ce în ce mai aglomerată de comerț limitat – din cauza instabilității politice din mai multe țări sursă, precum și a sancțiunilor internaționale impuse altora”, a menționat Norge Mining într-o postare pe blog din iunie. „Acest lucru îi obligă pe importatori să se teamă de o criză iminentă”.

Ministrul norvegian al comerțului și industriei, Jan Christian Vestre, a declarat luna trecută că guvernul ia în considerare accelerarea construirii unei mine uriașe în Helleland odată ce analiza este finalizată pe carotele de foraj. Dacă se acordă aprobarea, prima mină majoră ar putea începe să funcționeze până în 2028.

Politicianul a spus că „obligația” Norvegiei este de a dezvolta „cea mai durabilă industrie minieră din lume” în urma descoperirii mineralelor.

16 Oct. 2026, 12:33
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
16 Oct. 2026, 12:33 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Salariile președintelui Republicii Moldova și ale prim-ministrului ar urma să fie majorate în cadrul reformei salarizării din sectorul bugetar. Ministrul Educației, Dan Perciun, consideră că actuala remunerare a celor mai înalți demnitari, de sub 20 de mii de lei lunar, nu corespunde responsabilităților funcțiilor pe care le ocupă. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, în contextul informațiilor potrivit cărora noua lege ar putea prevedea triplarea salariului șefului statului și dublarea celui al deputaților.

Întrebat despre eventualele majorări spectaculoase pentru conducerea țării, Dan Perciun a precizat că nu a văzut încă versiunea finală a proiectului și nu poate confirma cifrele vehiculate. Totuși, ministrul a apărat necesitatea unei revizuiri a salariilor pentru cele mai înalte funcții din stat.

„În cazul președintei chiar îmi pare de rizoriu să avem un salariu de sub 20.000 de lei”, a declarat Perciun.

Potrivit ministrului, salariile președintelui țării, prim-ministrului și președintelui Parlamentului au rămas practic înghețate ani la rând, în timp ce remunerarea altor categorii de funcționari și demnitari a fost ajustată.

Perciun a explicat că această situație este determinată de mecanismul de calcul prevăzut de actuala lege a salarizării. Deși președintele țării ocupă cea mai înaltă poziție în grila salarială, valoarea de referință utilizată pentru calculul remunerației a rămas la 1.400 de lei, ceea ce a menținut salariul la un nivel redus.

„De mult, sincer, cred eu, o creștere și o aranjare asumată logică a acestor plăți salariale”, a declarat ministrul, explicând că actuala remunerare nu reflectă complexitatea funcției prezidențiale.

Situația este similară și în cazul prim-ministrului. Dan Perciun a confirmat că șeful Guvernului are în prezent un salariu de sub 20.000 de lei, în condițiile în care miniștrii pot încasa peste 40.000 de lei lunar.

Ministrul Educației a explicat că această discrepanță a apărut după majorările operate anterior pentru angajații autorităților publice centrale, de care nu au beneficiat președintele țării, președintele Parlamentului și prim-ministrul.

În privința deputaților, Perciun a respins informațiile despre o eventuală dublare a veniturilor. Potrivit acestuia, schimbarea ar urma să vizeze mai degrabă structura remunerării decât creșterea efectivă a sumelor încasate.

Ministrul a explicat că, în prezent, salariul de bază al unui deputat este de aproximativ 20.000 de lei, însă parlamentarii beneficiază și de indemnizații pentru transport și asistență, astfel încât suma totală poate ajunge la 35.000–38.000 de lei lunar.

„Ceea ce o să se schimbe este că aceste indemnizații vor fi absorbite nemijlocit în salariu. Și în loc să fie date pe bucăți, vor fi date ca o singură plată salarială, așa cum avem noi toți”, a explicat Perciun.

Un alt argument invocat de ministru ține de contribuțiile sociale. În prezent, potrivit acestuia, pentru indemnizațiile de transport și asistență nu sunt achitate contribuții la bugetul asigurărilor sociale.

„Acei bani nu merg în fondul de pensii, nu merg nicăieri”, a afirmat ministrul, sugerând că includerea sumelor respective în salariu ar permite și impozitarea lor corespunzătoare.

Dan Perciun a recunoscut că majorarea salariilor celor mai înalți demnitari reprezintă un subiect politic sensibil, motiv pentru care ajustările au fost amânate de-a lungul anilor.

Declarațiile vin în contextul reformei sistemului unitar de salarizare din sectorul bugetar, pregătită de Ministerul Finanțelor. Proiectul a fost supus consultărilor publice în perioada 18 iunie – 2 iulie 2026 și urmărește corectarea discrepanțelor salariale dintre diferite categorii de angajați ai statului.