#Ziua14 despre cozile de camioane: Cea mai „activă” frontieră rămâne a fi cu România

Soluționarea problemei șoferilor moldoveni care staționează la vamă se lasă încă așteaptată. Recent, echipele strategice din Republica Moldova și România s-au întâlnit la punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița pentru a pune în aplicare noul mecanism de fluidizare a transportului de mărfuri. Între timp, s-au împlinit 14 zile.

Pe data de 12 iunie curent, în punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 49 759 traversări, un număr mai mare fiind consemnat pe sensul de intrare în Republica Moldova – 25 063 traversări persoane. Cea mai „activă” frontieră a fost cu România – 27 952 traversări, iar 13 017 treceri au fost semnalate în punctele de trecere situate la granița moldo-ucraineană și alte 8 790 – frontiera aeriană.

Cele mai tranzitate puncte de trecere a frontierei rămân a fi: PTF Leușeni – 10 684 traversări persoane; PTF Aeroportul Chișinău – 8 790 traversări persoane; PTF Sculeni – 7 213 traversări persoane; PTF Otaci – 3 960 traversări persoane; PTF Cahul – 3 568 traversări persoane; PTF Giurgiulești – Galați – 2 822 traversări persoane.

Anterior, Uniunea Transportatorilor și Drumarilor și Asociația Internațională a Transportatorilor Auto au expediat o scrisoare autorităților Republicii Moldova prin care anunță că timpul de așteptare la punctele de trecere a frontierei este de 4-5 zile. Războiul din Ucraina a blocat rutele tradiționale de transport, iar din acest motiv toate exporturile Ucrainei și Republicii Moldova au fost redirecționate spre frontiera moldo-română. Fluxul camioanelor care traversează granița a crescut cu peste 70%.

Șoferii pot apela la ajutor medical și asistență psihologică organizată de polițiștii de frontieră și salvatori pentru a evita riscurile de sănătate. Campania de ajutor medical și asistență psihologică face parte din misiunea comună a angajaților Ministerului Afacerilor Interne. Aceasta vine în contextul prevenirilor situațiilor de risc, asigurării echilibrului emoțional în condiții de așteptare pentru trecerea frontierei și perfectării procedurilor vamale. Pe data de 2 iunie curent, un șofer de camion în vârstă de 62 de ani, care a așteptat mai bine de 20 de ore la granița cu România, a decedat din cauza unui stop cardio-respirator.

#tir-uri #trecere #frontieră

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În cadrul campaniei „Moldova care ne unește”, cetățenii Republicii Moldova au fost întrebați ce obiecte, persoane sau valori se asociază cel mai mult cu țara lor. Răspunsurile au scos în evidență o combinație de tradiții, simboluri culturale, dar și aspirații sociale.

Pentru mulți, Moldova înseamnă familie, copii fericiți și un trai decent. Alții au pus accent pe tradițiile și cultura populară. „Tradițiile, în primul rând. Poporul Moldovei și cât e de primitor”, a afirmat un alt intervievat.

„Mâncarea noastră tradițională, foarte gustoasă, dar chiar tradițiile noastre sunt frumoase”, a declarat o tânără. Un alt respondent a completat: „Mămăliga, muzică, nunți”.

Printre răspunsuri s-au regăsit și repere istorice și culturale. Cetățenii au menționat „Ștefan cel Mare, mâncarea națională, limba română”, dar și locuri simbolice: „Orheiul Vechi, Soroca și Chișinăul, pentru că aici locuiesc de când sunt mică, aici m-am născut și asta e casa mea”.

Un alt element care definește Moldova, în opinia oamenilor, este spiritul comunitar. „Cu un spirit bun de dispoziție, de atitudine, pozitivism aș zice, sper bunătate și suport emoțional”, a subliniat o femeie.

„Vin, bineînțeles, vinul nostru este cel mai bun”, a completat o altă persoană.

Vox-ul realizat în cadrul campaniei „Moldova care ne unește” scoate în prim-plan legătura puternică a oamenilor cu tradițiile, dar și dorința ca Moldova să fie asociată cu bunăstarea și unitatea.

#Moldova care ne unește