Republica Moldova plătește cu 45% mai scump pentru gazele naturale decât media UE

În prima jumătate a anului 2023 estimăm că prețul mediu de import al gazelor naturale în Moldova va constitui 805 USD/1000m3, cea ce este cu 45% sau 255 USD/1000m3 mai scump decât media europeană estimată, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, începând cu anul 2010 Moldova a plătit un preț mai mult sau mai puțin similar cu prețul mediu european. Din 2021 chiar și după schimbarea în dezavantajul Moldovei a formulei de calcul a prețului la importul de gaze naturale, în final prețul plătit de noi a fost timp de 2 ani mai mic decât media europeană. Acum însă deja două trimestre la rând, prețul mediu plătit de noi este mai mare decât media europeană, cea ce în consecință se răsfrânge și asupra prețului mediu pentru prima jumătate a anului 2023.

Însă dacă luăm media pentru ultimii 2,5 ani, care au fost ani de șoc pe piața gazelor naturale, prețul plătit de noi rămâne totuși mai mic decât prețul mediu european.

Astfel în ultimii 2,5 ani, Moldova a plătit un preț mediu ponderat de 570 USD/1000m3, iar prețul mediu european în această perioadă a fost de 880 USD/1000m3.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #pret #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea recentă a taxei pe avere în Norvegia, menită să aducă 146 milioane de dolari în plus la bugetul de stat anual, a avut un efect complet opus: cei mai bogați cetățeni ai țării, cu o avere estimată la 54 de miliarde de dolari, au părăsit țara.

Potrivit datelor prezentate de CitizenX, plecarea acestor ultra-bogați a dus la o pierdere estimată de 594 milioane de dolari în venituri din taxarea averii, care ar fi fost impozitate cu o rată de 1,1%.

În loc de un câștig, efectul net asupra bugetului este o scădere de peste 448 milioane de dolari anual.

Această situație scoate în evidență riscurile potențiale ale taxării agresive a marilor averi într-o economie deschisă și mobilă. Deși intenția a fost de a spori echitatea fiscală și veniturile statului, rezultatul a fost o migrație accelerată a capitalului privat, cu efecte bugetare negative și pierderi în competitivitatea fiscală a țării.