2026 vine cu șocuri și ajustări. Ce urmează pentru buzunarul moldovenilor?

03 Ian. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anul 2026 vine cu schimbări economice și sociale în Republica Moldova, care vor afecta populația, mediul de afaceri și administrația publică. Este vorba de politici salariale și fiscale, până la energie, agricultură și piața muncii, autoritățile pregătesc schimbări cu impact major.

Astfel, de la 1 ianuarie 2026, vor fi eliminate compensațiile pentru energia electrică, sprijinul statului va fi acordat exclusiv pentru încălzire. Măsura marchează o schimbare de abordare în politicile de protecție socială, pe fondul presiunilor bugetare.

Tot de la începutul anului, cetățenii moldoveni vor beneficia de roaming gratuit în statele Uniunii Europene, în regim „Roam Like at Home”, pentru toți operatorii de telecomunicații.

Pe partea de venituri, salariul minim pe economie va fi majorat cu 15%, de la 5.000,5 lei la 6.300 de lei lunar, iar salariul mediu prognozat va crește de la 16.100 lei la 17.400 lei. Indemnizația unică la nașterea copilului va fi majorată cu 536 de lei, până la 21.886 de lei.

Pentru mediul de afaceri, va fi prelungit regimul de impozit zero pe profitul reinvestit pentru companiile cu o cifră de afaceri de până la 100 de milioane de lei și cel mult 249 de angajați, cu excluderea zonelor economice libere, parcurilor IT, companiilor financiare și altor categorii speciale.

În același timp, creditele pentru afaceri din cadrul programului 3.7.3 ar putea deveni mai scumpe. În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, rata de bază va fi de 5,57% anual pentru împrumuturile în lei și de 1,59% pentru cele în valută.

Un element nou pentru 2026 vizează comerțul online internațional. Autoritățile pregătesc impozitarea coletelor comandate de pe platforme internaționale, măsură care va afecta direct importurile de mică valoare realizate de persoane fizice.

În agricultură, statul va schimba mecanismul de sprijin, iar datoriile la subvenții în sumā de 3,2 miliarde de lei urmează să fie convertite în obligațiuni de stat. Începând cu 2026, se va trece la subvenționarea în avans, fermierii urmând să primească o parte din sprijin înainte de realizarea investițiilor, nu doar post-factum, așa cum se întâmplă în prezent. Autoritățile mizează pe această măsură pentru a îmbunătăți lichiditatea în sector și a reduce blocajele financiare.

Pe segmentul energetic, există și un posibil semnal pozitiv. La sfârșitul lunii ianuarie 2026 ar putea fi aprobate tarife mai mici la gazele naturale, în funcție de evoluția prețurilor de achiziție și de deciziile de reglementare. O eventuală reducere ar putea diminua presiunea asupra gospodăriilor și companiilor, după mai mulți ani de volatilitate ridicată.

Tot în 2026, pragul de înregistrare ca plătitor de TVA va crește de la 1,2 milioane la 5,5 milioane de lei, iar pentru fermieri va fi simplificată rambursarea TVA, inclusiv cu luarea în calcul a impozitului funciar pentru anul 2025.

Totodată, vor intra în vigoare reguli noi privind taxa de evacuare a deșeurilor, iar statutul de freelancer va fi oficializat. Freelancerii se vor înregistra la Serviciul Fiscal de Stat și vor achita un impozit unic de 15% din venit, care va include toate contribuțiile obligatorii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.