„Pădurile Moldovei” înghite 23 de întreprinderi silvice: peste 190 de persoane ar putea fi concediate

23 de întreprinderi silvice urmează să fie comasate într-o singură entitate, iar circa 193 de funcții ar putea fi reduse. Reorganizarea ar urma să genereze economii salariale estimate la 31,12 milioane de lei anual. Asta prevede proiectul de hotărâre a Guvernului privind reorganizarea întreprinderilor de stat din subordinea Agenției „Moldsilva”, elaborat de Ministerul Mediului.

Potrivit documentului, Î.S. „Întreprinderea pentru Silvicultură Chișinău” va absorbi celelalte 22 de întreprinderi, iar entitatea rezultată va fi redenumită Î.S. „Pădurile Moldovei”. Ulterior, după finalizarea fuziunii, aceasta urmează să fie transformată în S.A. „Pădurile Moldovei”, cu capital integral de stat. Statul va păstra integral acțiunile, iar Ministerul Mediului va exercita funcția de deținător al acestora. Fondul forestier proprietate publică nu va fi transferat în proprietatea societății și își va păstra regimul juridic de bun al statului.

Proiectul prevede că fuziunea trebuie finalizată în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a hotărârii. Drepturile și obligațiile tuturor întreprinderilor absorbite, inclusiv contractele, creanțele, datoriile, raporturile de muncă și eventualele litigii, vor trece la Î.S. „Pădurile Moldovei”. În același timp, ocoalele silvice și structurile teritoriale necesare vor fi păstrate, astfel încât activitățile de gestionare, pază și protecție a pădurilor să continue.

În primul semestru al anului 2026, cele 23 de întreprinderi aveau un efectiv mediu lunar de 3 602 salariați, dintre care aproximativ 709 activau în domeniul tehnic, economic și administrativ. Fondul de salarizare realizat în această perioadă a fost de 228,25 milioane de lei. Documentul identifică preliminar 193 de funcții care s-ar putea suprapune sau nu s-ar mai regăsi în noua structură. Acestea reprezintă aproximativ 5,4% din efectivul mediu, însă proiectul precizează că cifra nu înseamnă automat 193 de persoane care vor fi concediate. Numărul final va fi stabilit după aprobarea noii structuri organizatorice și a statului de personal.

Dacă toate cele 193 de funcții vor fi reduse, costul direct estimat al disponibilizărilor va fi de 7,78 milioane de lei, inclusiv salarii și contribuții sociale. Separat, întreprinderile au acumulat obligații de până la 29,56 milioane de lei pentru concedii nefolosite. Calculul autorilor proiectului arată că reducerea celor 193 de funcții ar aduce o economie salarială de aproximativ 2,59 milioane de lei pe lună, respectiv 31,12 milioane de lei pe an. Astfel, costul direct al disponibilizărilor ar putea fi recuperat în aproximativ trei luni. La aceste economii s-ar adăuga reducerea cheltuielilor generate de cele 23 de structuri de conducere. În prezent, remunerația consiliilor de administrație este estimată la 8,28 milioane de lei anual.

Reorganizarea vine însă într-un context financiar în care întreprinderile au și obligații importante. La 30 iunie 2026, datoriile totale ale celor 23 de întreprinderi erau de 139,87 milioane de lei, în timp ce creanțele constituiau 46,08 milioane de lei. Pe de altă parte, situația financiară s-a îmbunătățit în 2026. După o pierdere cumulată de 37,03 milioane de lei în 2024, cele 23 de întreprinderi au înregistrat în 2025 un rezultat financiar pozitiv de 7,89 milioane de lei, iar în primul semestru al acestui an rezultatul financiar cumulat a ajuns la 95,22 milioane de lei. Documentul menționează însă caracterul sezonier al activității silvice și rezultatele negative înregistrate anterior de unele întreprinderi.

#întreprinderi silvice #ÎS Pădurile Moldovei #reorganizare Moldsilva #moldsilva

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

România a transformat donarea de sânge într-un instrument inedit de finanțare a datoriei publice. Donatorii pot cumpăra titluri de stat cu dobânzi preferențiale, iar programul a atras deja miliarde de lei de la investitorii individuali, relatează Bloomberg.

Publicația prezintă cazul lui Ionuț Nedelea, un manager de proiect în vârstă de 46 de ani, care donează sânge de câteva ori pe an. După donare, acesta folosește certificatul primit pentru a putea cumpăra titlurile de stat destinate donatorilor.

Dobânda oferită poate depăși 7% și este cu aproximativ un punct procentual mai mare decât cea disponibilă în mod obișnuit investitorilor de retail.

Programul urmărește două obiective: să stimuleze donarea de sânge și, în același timp, să atragă bani de la populație pentru finanțarea statului. Potrivit Bloomberg, aproximativ 2,8 miliarde de lei, echivalentul a circa 604 milioane de dolari, au fost atrași de la începutul anului 2025 prin această facilitate, cu participarea a zeci de mii de investitori.

Titlurile de stat destinate populației au devenit o sursă importantă de finanțare pentru București. Bloomberg estimează că programele pentru investitorii individuali, inclusiv facilitatea acordată donatorilor de sânge, acoperă aproape o cincime din necesarul total de împrumut al statului.

Un avantaj pentru guvern este comportamentul investitorilor de retail, care tind să păstreze titlurile până la maturitate. În schimb, unele fonduri și instituții financiare străine își pot retrage mai rapid capitalul în perioade de volatilitate.

Fenomenul nu este specific doar României. Italia, Japonia și Brazilia dezvoltă, de asemenea, programe prin care populația este încurajată să investească direct în obligațiuni guvernamentale.

La nivelul statelor monitorizate de OCDE, gospodăriile dețineau aproximativ 11% din datoria guvernamentală în 2024, de peste două ori mai mult decât în 2021.

Programul românesc destinat donatorilor de sânge a fost lansat în 2023. Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, susține că dobânda suplimentară este justificată de beneficiul social.

„Scopul nostru nu este să îmbogățim niște oameni, ci să sprijinim donarea de sânge”, a declarat Nanu pentru Bloomberg.

Strategia nu este însă lipsită de critici. Dobânzile preferențiale și facilitățile fiscale pot face investitorii de retail o sursă mai scumpă de finanțare pentru stat. Totodată, transferul economiilor din depozitele bancare către obligațiuni guvernamentale poate pune presiune asupra sistemului bancar.

Pentru investitori, însă, diferența de dobândă rămâne atractivă. Laviniu Beze, reprezentant al unei asociații a investitorilor de retail, spune că donează sânge de patru ori pe an, iar titlurile de stat au ajuns să reprezinte 40% din portofoliul său.

„Am tradingul în sânge”, a glumit acesta, explicând că un punct procentual suplimentar la dobândă este greu de ignorat pentru un investitor.

Republica Moldova are un deficit bugetar 23 de miliarde de lei planificat pentru anul 2026, cu 2 miliarde mai mult față de deficitul estimat anterior.

#deficit #finanțare #bani #Romania