„Pădurile Moldovei” înghite 23 de întreprinderi silvice: peste 190 de persoane ar putea fi concediate

25 Sept. 2026, 16:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
25 Sept. 2026, 16:29 // Actual //  Grîu Tatiana

23 de întreprinderi silvice urmează să fie comasate într-o singură entitate, iar circa 193 de funcții ar putea fi reduse. Reorganizarea ar urma să genereze economii salariale estimate la 31,12 milioane de lei anual. Asta prevede proiectul de hotărâre a Guvernului privind reorganizarea întreprinderilor de stat din subordinea Agenției „Moldsilva”, elaborat de Ministerul Mediului.

Potrivit documentului, Î.S. „Întreprinderea pentru Silvicultură Chișinău” va absorbi celelalte 22 de întreprinderi, iar entitatea rezultată va fi redenumită Î.S. „Pădurile Moldovei”. Ulterior, după finalizarea fuziunii, aceasta urmează să fie transformată în S.A. „Pădurile Moldovei”, cu capital integral de stat. Statul va păstra integral acțiunile, iar Ministerul Mediului va exercita funcția de deținător al acestora. Fondul forestier proprietate publică nu va fi transferat în proprietatea societății și își va păstra regimul juridic de bun al statului.

Proiectul prevede că fuziunea trebuie finalizată în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a hotărârii. Drepturile și obligațiile tuturor întreprinderilor absorbite, inclusiv contractele, creanțele, datoriile, raporturile de muncă și eventualele litigii, vor trece la Î.S. „Pădurile Moldovei”. În același timp, ocoalele silvice și structurile teritoriale necesare vor fi păstrate, astfel încât activitățile de gestionare, pază și protecție a pădurilor să continue.

În primul semestru al anului 2026, cele 23 de întreprinderi aveau un efectiv mediu lunar de 3 602 salariați, dintre care aproximativ 709 activau în domeniul tehnic, economic și administrativ. Fondul de salarizare realizat în această perioadă a fost de 228,25 milioane de lei. Documentul identifică preliminar 193 de funcții care s-ar putea suprapune sau nu s-ar mai regăsi în noua structură. Acestea reprezintă aproximativ 5,4% din efectivul mediu, însă proiectul precizează că cifra nu înseamnă automat 193 de persoane care vor fi concediate. Numărul final va fi stabilit după aprobarea noii structuri organizatorice și a statului de personal.

Dacă toate cele 193 de funcții vor fi reduse, costul direct estimat al disponibilizărilor va fi de 7,78 milioane de lei, inclusiv salarii și contribuții sociale. Separat, întreprinderile au acumulat obligații de până la 29,56 milioane de lei pentru concedii nefolosite. Calculul autorilor proiectului arată că reducerea celor 193 de funcții ar aduce o economie salarială de aproximativ 2,59 milioane de lei pe lună, respectiv 31,12 milioane de lei pe an. Astfel, costul direct al disponibilizărilor ar putea fi recuperat în aproximativ trei luni. La aceste economii s-ar adăuga reducerea cheltuielilor generate de cele 23 de structuri de conducere. În prezent, remunerația consiliilor de administrație este estimată la 8,28 milioane de lei anual.

Reorganizarea vine însă într-un context financiar în care întreprinderile au și obligații importante. La 30 iunie 2026, datoriile totale ale celor 23 de întreprinderi erau de 139,87 milioane de lei, în timp ce creanțele constituiau 46,08 milioane de lei.  Pe de altă parte, situația financiară s-a îmbunătățit în 2026. După o pierdere cumulată de 37,03 milioane de lei în 2024, cele 23 de întreprinderi au înregistrat în 2025 un rezultat financiar pozitiv de 7,89 milioane de lei, iar în primul semestru al acestui an rezultatul financiar cumulat a ajuns la 95,22 milioane de lei. Documentul menționează însă caracterul sezonier al activității silvice și rezultatele negative înregistrate anterior de unele întreprinderi.

 

 

09 Nov. 2026, 14:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Nov. 2026, 14:44 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 9 milioane de lei va costa, potrivit estimărilor, Programul național antifraudă pentru anii 2026–2028, propus de Ministerul Finanțelor. Mai mult de jumătate din sumă, circa 5,11 milioane de lei, va fi destinată digitalizării evidenței fraudelor și depistării timpurii a neregulilor care afectează banii publici și fondurile europene.

Potrivit proiectului, instituțiile vor face schimb de date și vor urmări cazurile de fraudă printr-un sistem informatic comun, care va deveni funcțional în ultimul trimestru al anului 2027. În prezent, o parte din informații sunt prelucrate manual sau circulă prin sisteme separate.

Inspectoratul Control Financiar de Stat va analiza sistematic și informațiile din presă, de pe rețelele sociale și din rapoarte independente. Dacă apar indicii de fraudă, inspectoratul se va putea autosesiza. Procedura va fi aprobată până la jumătatea anului 2027.

Pentru instruirea angajaților și campaniile de informare sunt prevăzuți peste 3 milioane de lei. Alte 490 000 de lei vor fi destinați îmbunătățirii modului în care instituțiile raportează suspiciunile de fraudă, iar 378 000 de lei vor fi folosiți pentru revizuirea regulilor de prevenire și constatare a neregulilor. Planul prevede cel puțin o campanie de informare pe an.

Până la sfârșitul anului 2026, inspectoratul va pregăti un ghid care le va arăta instituțiilor cum și cui să transmită o suspiciune de fraudă. În 2027 va fi creat un registru al autorităților care raportează electronic neregulile prin Sistemul de gestionare a neregulilor (IMS). Funcționarii responsabili vor fi instruiți, iar rezultatele investigațiilor penale vor fi înregistrate în sistem.

Inspectoratul va centraliza anual datele despre rezultatele investigațiilor, sancțiunile aplicate și banii sau bunurile recuperate. Printre instituțiile care vor furniza informații se numără Centrul Național Anticorupție, Procuratura Generală, Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal. Proiectul prevede și consolidarea cooperării cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Până la jumătatea anului 2028, autoritățile vor stabili în ce domenii există cele mai mari riscuri de fraudă cu fonduri europene. Evaluarea va reuni date din mai multe sectoare, iar concluziile vor fi folosite la elaborarea următoarei strategii antifraudă.

Programul va fi finanțat din alocațiile bugetare aprobate, din resursele proprii ale instituțiilor implicate și din alte surse permise de lege.