3,9 milioane de lei pentru protocol și 16 milioane pentru instruiri. Achizițiile MoldATSA ridică semne de întrebare

02 Iul. 2026, 11:13
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Iul. 2026, 11:13 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

MoldATSA intenționează să facă, până la sfârșitul anului 2026, achiziții de aproape 496,2 milioane de lei, potrivit Planului general de achiziții rectificat, aprobat de Consiliul de Administrație în datat de 21 mai 2026.

Cea mai mare investiție prevăzută în document este de 120 de milioane de lei, destinată achiziției sistemului de supraveghere a spațiului aerian (SUR), prin actualizarea sistemelor WAM (Wide Area Multilateration) și LAM (Local Area Multilateration), procedura este planificată pentru a doua jumătate a anului.

O altă achiziție, estimată la 56 de milioane de lei, vizează cumpărarea sistemelor AIM/FPD, complet automatizate și digitalizate, în cadrul tranziției către conceptul european SWIM. Totodată, MoldATSA planifică investiții de 40 de milioane de lei pentru instalarea echipamentelor DME-DME, inclusiv lucrările civile aferente.

Documentul mai include o investiție de 36,4 milioane de lei pentru modernizarea sistemului MAATS MOD și CIS, precum și 30 de milioane de lei pentru modernizarea și îmbunătățirea sistemului de dirijare a traficului aerian din turnul de control în perioada reconstrucției acestuia.

În paralel, întreprinderea intenționează să investească 22,5 milioane de lei în reconstrucția turnului de control, 20 de milioane de lei în instalarea panourilor fotovoltaice și a bateriilor de stocare la obiectivele din Sângera, Băcioi și Romăsca, precum și 20 de milioane de lei pentru reabilitarea clădirii PCD.

Pe lângă investițiile tehnice, planul mai prevede 16 milioane de lei pentru instruirea și delegarea personalului, 3,9 milioane de lei pentru bunuri și servicii de protocol și reprezentare, precum și 3,5 milioane de lei pentru energia electrică necesară funcționării întreprinderii.

În total, MoldATSA estimează cheltuieli de 42,5 milioane de lei pentru servicii, 383,1 milioane de lei pentru bunuri și 70,6 milioane de lei pentru lucrări, valoarea cumulată a planului de achiziții se cifrează la 496,2 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 13:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 13:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova au coborât la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii șase ani, în condițiile în care fermierii amână recoltarea din cauza umidității ridicate a boabelor și a costurilor mari de uscare. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada iulie–octombrie 2026, Moldova a exportat doar 29.943 de tone de porumb, cu 4,6% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Volumul este de peste două ori și jumătate mai mic decât în sezoanele 2022 și 2023, când exporturile depășeau 79.000 de tone. Un rezultat mai slab decât cel actual a fost înregistrat doar în 2024, când livrările au însumat 26.026 de tone.

Deși cantitățile exportate s-au redus, prețul mediu a crescut cu 4,3%, până la 4,40 lei pentru un kilogram, fiind cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Valoarea totală a exporturilor a constituit 131,7 milioane de lei, aproape identică cu cea din perioada similară a anului trecut, de 132,5 milioane de lei.

Cea mai îngrijorătoare evoluție a fost înregistrată în octombrie, lună în care, în mod obișnuit, exporturile accelerează odată cu apariția noii recolte. În acest an, însă, Moldova a livrat peste hotare doar 1.726 de tone de porumb, cel mai mic volum pentru luna octombrie din întreaga perioadă analizată. Spre comparație, în octombrie 2021 au fost exportate aproape 50.000 de tone, iar în octombrie 2023 – peste 53.000 de tone.

Potrivit lui Iurie Rija, explicația se află chiar pe câmpurile agricultorilor. Porumbul are în prezent o umiditate de 18–20%, iar uscarea artificială la acest nivel presupune costuri care nu sunt rentabile pentru producători.

Din acest motiv, o bună parte din recolta de porumb rămâne nerecoltată, agricultorii preferând să aștepte venirea gerurilor, când boabele vor pierde natural din umiditate. La această problemă se adaugă și insuficiența spațiilor de depozitare, care îi determină pe fermieri să amâne lucrările de recoltare.

Datele analizate arată că aproape 72% din exporturile perioadei, respectiv 21.510 tone, au fost realizate în luna iulie, în principal din stocurile recoltei precedente. Ulterior, livrările s-au redus drastic: 3.434 de tone în august, 3.273 de tone în septembrie și numai 1.726 de tone în octombrie.

Cu toate acestea, economistul anticipează o posibilă revenire a exporturilor în lunile următoare. Potrivit lui Rija, recolta actuală se anunță mai bună decât cele din precedentele două sezoane, iar odată cu accelerarea recoltării, cantitățile livrate peste hotare ar urma să crească în timpul iernii.

În ceea ce privește exportatorii, piața este dominată de trei companii care au realizat împreună 58,3% din livrări. OROM-IMEXPO a exportat 6.208 tone, echivalentul a 20,7% din total, urmată de ANCOM-AGRO, cu 6.105 tone, și RUSAGRO-PRIM, cu 5.154 de tone. În clasament urmează ANVAR-COM, cu 4.080 de tone, și AVVATERRA-SM, cu 3.514 tone.

O particularitate a exporturilor de porumb este orientarea acestora spre piețele din afara Uniunii Europene. Principala destinație a fost Libanul, care a cumpărat 12.519 tone, reprezentând 41,8% din totalul exporturilor, la un preț mediu de 4,44 lei/kg.

Pe următoarele poziții s-au clasat Ucraina, cu 4.172 tone, Turcia, cu 3.995 tone, Grecia, cu 3.126 tone, și Cipru, cu 2.980 tone.