7 din 10 lei încasați de Vamă provin din TVA la import: aproape 14 miliarde de lei au ajuns la buget

07 Iul. 2026, 14:47
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
07 Iul. 2026, 14:47 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Din fiecare 10 lei colectați de Serviciul Vamal în primul semestru al anului curent, aproape șapte au provenit din TVA la import. În total, instituția a încasat la bugetul de stat peste 20,38 miliarde de lei în perioada ianuarie–iunie 2026, în creștere cu 1,36 miliarde de lei (7,2%) față de aceeași perioadă din 2025.

Potrivit Serviciului Vamal, TVA la import a generat venituri de 13,98 miliarde de lei, reprezentând 68,6% din totalul încasărilor administrate de instituție. Comparativ cu primele șase luni ale anului trecut, încasările din TVA au crescut cu peste 1,06 miliarde de lei, echivalentul unei majorări de 8,2%.

Accizele la import au adus la buget 5,02 miliarde de lei, reprezentând 24,6% din totalul veniturilor colectate. Față de perioada similară din 2025, acestea au crescut cu 262,4 milioane de lei, sau 5,5%.

Cele mai mari încasări din accize au provenit din produsele petroliere importate, care au generat 2,23 miliarde de lei, în creștere cu 7,3% față de anul trecut. Produsele din tutun au contribuit cu 1,62 miliarde de lei, înregistrând un avans de 10,4%. În schimb, accizele aplicate mijloacelor de transport importate au scăzut cu 5,4%, până la 895,8 milioane de lei, iar cele pentru gazele lichefiate s-au diminuat cu 5,2%, ajungând la 106,5 milioane de lei.

Creșteri au fost consemnate și la alte categorii de produse. Accizele pentru rachiu, lichioruri, divinuri și alte băuturi au urcat cu 15,5%, până la 84,7 milioane de lei, cele pentru bere au crescut cu 5,3%, până la 62,5 milioane de lei, iar accizele pentru alte mărfuri și vinurile importate au înregistrat majorări de 6,7%, până la 21,3 milioane de lei, respectiv de 10,3%, până la 1,9 milioane de lei.

Taxa vamală a adus la buget 1,323 miliarde de lei, reprezentând 6,5% din totalul veniturilor administrate de Serviciul Vamal, cu 2,1% mai mult decât în primul semestru al anului trecut.

Totodată, taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a însumat 30,4 milioane de lei, în creștere cu 32,5% față de aceeași perioadă din 2025. Deși această taxă a fost eliminată odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Vamal, ea continuă să fie percepută de la rezidenții Zonelor Economice Libere și ai Portului Internațional Liber Giurgiulești care au optat să activeze în baza reglementărilor aplicabile până la 31 decembrie 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.