Bugetul Rusiei se topește pentru războiul din Ucraina: 10 trilioane de ruble în arme

Ministerul de Finanțe al Rusiei a anunțat o creștere semnificativă a cheltuielilor bugetare către sfârșitul anului, cu estimări de 3,8 trilioane de ruble în luna octombrie, iar în total, pentru primele 10 luni, cheltuielile au ajuns la 29,9 trilioane de ruble, aproximativ 3 trilioane de ruble pe lună. Pentru restul anului, se preconizează cheltuirea a mai mult de 9,5 trilioane de ruble echivalentul a 94,3 milioane de euro, dintr-un buget total de 39,4 trilioane de ruble.

Majoritatea acestor fonduri vor fi direcționate către finanțarea războiului. Ministrul Finanțelor, Anton Siluanov, a explicat că creșterea cheltuielilor în decembrie este legată de încheierea contractelor guvernamentale, în mare parte destinate războiului. „Oricare ar fi necesitățile Ministerului Apărării pentru a asigura succesul pe front, le finanțăm ca prioritate”, a declarat Siluanov, menționând necesitatea suplimentării cheltuielilor cu 1,5 trilioane de ruble din cauza războiului și subvenționării dobânzilor pentru creditele ipotecare preferențiale. În schimb, pe partea de plăți sociale (în special pensii), guvernul continuă să economisească, cu o dinamică nominală aproape de rata inflației, potrivit analistului de la Promsvyazbank, Denis Popov.

Raportul privind bugetul a fost mai slab decât se aștepta, cu o creștere agresivă a cheltuielilor în octombrie, subliniază economistul Egor Susin. Bugetul a revenit la un deficit – momentan mic (220 miliarde de ruble pentru primele 10 luni, sau 0,1% din PIB), dar Ministerul de Finanțe intenționează să îl crească la 3,3 trilioane de ruble, adică 1,7% din PIB. Comparativ cu anul trecut, veniturile bugetare cresc mai rapid decât cheltuielile – cu 28,4% față de 23,7% în perioada ianuarie-octombrie. Totuși, în octombrie, veniturile din sectorul petrolier și gazier (care cresc cel mai rapid) au fost pentru prima dată mai mici decât cele din anul precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #cheltuieli #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În 2025 China va depăşi Occidentul la vânzările de maşini electrice. Toate prognozele indică o creştere fulminantă a vânzărilor de automobile „verzi” în raport cu cele tradiţionale, în timp ce piaţa din Europa şi SUA încetineşte reflectând adoptarea lentă de către industria auto tradiţională a noii tehnologii, incertitudinea privind subvenţiile din partea statului şi creşterea protecţionismului împotriva importurilor din China, scrie FT.

Potrivit prognozelor, în 2025 numărul automobilelor electrice din China s-ar dubla – de la 5,9 milioane în 2022 la 12 milioane – iar vânzările de autovehicule tradiţionale vor scădea cu peste 10% anul viitor, ajungând la mai puţin de 11 milioane, reflectând o scădere de aproape 30% faţă de 14,8 milioane în 2022.

Robert Liew, director de cercetare în domeniul energiei regenerabile pentru Asia-Pacific la Wood Mackenzie, a declarat că succesul chinezesc în domeniul automobilelor electrice este o doavadă a dezvoltării puternice a tehnologiei în interiorul ţării şi a faptului că au reuşit cu succes să îşi securizeze lanţurile de aprovizionare globală pentru resursele necesare automobilelor electrice.

„Vor să electrifice totul. Nicio ţară nu se apropie de nivelul Chinei” a spus Robert Liew.

Deşi ritmul de creştere a vânzărilor de vehicule electrice în China a încetinit din frenezia post-Covid, previziunile sugerează că obiectivul oficial al Beijingului, stabilit în 2020, ca vehiculele electrice să reprezinte 50 % din vânzările de automobile până în 2035, va fi atins cu 10 ani mai devreme decât era prevăzut.

Previziunile marilor bănci internaţionale privind China subliniază faptul că, în următorul deceniu, fabricile create în China pentru a produce zeci de milioane de autovehicule cu motoare tradiţionale nu vor mai avea aproape nicio piaţă internă de deservit.

Totodată ele atrag atenţia că ascensiunea rapidă a industriei chineze de vehicule electrice ameninţă acum campionii naţionali ai producţiei auto din Germania, Japonia şi SUA.