Google schimbă regulile jocului pentru Europa. Ce modificări vor apărea pe dispozitivele Android

Google a anunțat că va schimba regulile pentru Europa, iar modificările le vor vedea toți cei care utilizează sistemul de operare Android. Gigantul tehnologic va renunța la un anumit sistem de licitație.

Google va renunța la un sistem de licitație care îi obligă pe unii furnizori să liciteze pentru dreptul de a fi prezentați ca o opțiune implictă a motorului de căutare pe Android. Schimbările vin după ce gigantul a fost amendat cu 5 miliarde de dolari.

În timp ce configurează un nou dispozitiv Android sau efectuează o resetare din fabrică, utilizatorii din regiune văd un ecran care le oferă opțiunea de a alege. Aceștia își pot selecta motorul de căutare implicit din mai multe opțiuni. Cu toate acestea, ceilalți trei furnizori care sunt prezențati alături de Google, au fost determinați printr-un proces de licitare, scrie playtech.ro.

Google a hotărât să implementeze anumite modificări după ce, Comisia Europeană a lansat mai multe recomandări.

„În urma unor feedback-uri suplimentare din partea Comisiei, facem acum unele modificări finale la ecranul de alegere, inclusiv făcând participarea gratuită pentru furnizorii de căutare eligibili. De asemenea, vom crește numărul furnizorilor de căutare afișați pe ecran. Aceste modificări vor intra în vigoare din septembrie anul acesta pe dispozitivele Android”, a scris Oliver Bethell, știu competițional Google pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa, într-o postare pe blog.

Noul ecran va conține până la 12 opțiuni ale motorului de căutare. Cel pe care îl aleg este implicit pentru căutările pe ecranul pornire și Chrome, dacă se utilizează ca browser. Dispozitivul tău va instala, de asemenea, aplicația de căutare a furnizorului respectiv.

Numai motoarele de căutare generale sunt eligibile și trebuie să aibă o aplicație de căutare gratuită în magazin Play. Motoarele de căutare verticală (de exemplu, cele specializate sau specifice subiectului) vor fi blocate. Furnizorii care distribuie rezultatele căutării și anunțurile de la Google nu vor fi afișate nici ele pe listă. Modificările vor intra în vigoare pentru noile dispozitive Android vândute în Marea Britanie și Spațiul Economic European până la 1 septembrie.

#Google #android #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.