S-a aflat secretul algoritmilor de la Instagram: cine decide postările care îți apar și cum

Instagram a decis să vină cu mai multă transparență în privința algoritmilor pe care-i folosește pentru a-ți intui preferințele.

În urmă cu cinci ani, Instagram decidea să renunțe la feed-ul strict cronologic și începea să se ajute de diverși algoritmi pentru a livra postări într-o anumită ordine către utilizatori. Șeful aplicației, Adam Mosseri, a încercat să explice într-o postare pe blog cam cum funcționează algoritmii aplicației și ce se află în spatele software-ului folosit pentru a alege acel tip de conținut preferat de fiecare utilizator în parte, scrie playtech.ro.

Cum alege Instagram ce-ți place

Mosseri susține că toți algoritmii funcționează, în linii mari, în același mod, deși sunt „adaptați la modul în care oamenii folosesc aplicația”.

De exemplu, când vine vorba de primele postări care-ți apar în Feed sau primele story-uri, Instagram spune că evidențiază fotografii și videoclipuri care vin de la prieteni, familie și apropiați. Adică oameni pe care-i cunoști, pe care i-ai etichetat în pozele tale sau cu care lucrezi.

Fiecare postare este clasificată pe baza informațiilor extrase în acest mod. Există mii de astfel de „semnale”, dar în majoritatea cazurilor, unul dintre cele mai importante este popularitatea unei postări.

Aplicația ia, însă, în considerare și activitatea recentă și istoricul interacțiunii cu cineva. Sunt informații pe care le folosește apoi pentru a prezice cât de posibil e să petreci „câteva secunde” pe o postare pentru a comenta, pentru a da un like sau pentru a o salva/distribui.

„Cu cât este mai probabil să fii interesat să faci una dintre aceste acțiuni, cu atât vei vedea postarea mai sus”, spune Mosseri.

Cât mai mult timp pe platformă

Lucrurile stau puțin diferit când vine vorba de funcția Reels, relativ recent adăugată.

Acolo, susține Mosseri, sunt evidențiate clipuri care pot fi amuzante sau distractive pentru fiecare utilizator în parte. Dacă ești iubitor de pisici, spre exemplu, și Instagram își dă seama de acest lucru, atunci vei fi bombardat cu astfel de filmulețe.

Interesul aplicației e să urmărești până la final acel clip. Dacă nu e ceva interesant, vei sări peste, dar dacă e ceva din zona ta de interes, atunci vei urmări până la capăt.

Dacă vrei să ai mai mult control asupra experienței pe care ți-o oferă Instagram, atunci există câteva recomandări. Pentru Stories, ar fi bine să-ți selectezi prietenii apropiați sau persoanele de care ești interesat. De asemenea, dacă nu-ți place de cineva, există funcția unfollow.

#Adam Mosseri #algoritmi #Instagram

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.