Deputat PAS, despre interzicerea produselor de tutun: Dacă sunt în statele vecine, ne vom trezi cu contrabandă

Interzicerea pliculețelor de nicotină, o nouă categorie de produse fără fum, a generat dezbateri intense în Parlament. În timp ce reprezentanții Ministerului Sănătății susțin că pliculețele cu nicotină trebuie interzise în Republica Moldova, pentru că impactul acestora asupra sănătății este incert, unii deputați și experți susțin că restricționarea unui produs care este în statele vecine va favoriza contrabanda și consumul ilicit, scrie mold-street.com.

Pliculețele cu nicotină sunt prezente în peste 80% din statele Uniunii Europene, inclusiv în statele vecine ale Republicii Moldova – România și Ucraina. Astfel, propunerea Ministerului Sănătății de a interzice aceste produse în Moldova poate genera consecințe negative pentru piața internă.

„Atât timp cât în statele vecine produsul nu este interzis, Republica Moldova ar putea să se confrunte cu contrabandă din aceste țări. Dacă vom avea o avalanșă de contrabandă pe anumite produse pe care noi punem interdicții mai mari decât există în Directiva UE, ne vom trezi cu produse care sunt interzise în Moldova, dar se vând ilegal. Prioritatea noastră este să vedem cum protejăm consumatorul. Noi vrem să introducem interdicții care nu există în statele vecine și atunci trebuie să înțelegem cum ne protejăm piața de acest consum ilegal”, a declarat deputatul PAS, Lilian Carp, președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică.

Oficialul a adăugat că, analizând datele existente, aproape 30% dintre produsele de tutun din Moldova ajung prin contrabandă pe piața locală. „Avem vânzări online de produse interzise în Moldova și aici este problema statutului că nu contracarează”, a menționat Carp.
Iar expertul economic Veaceslav Ioniță a subliniat că, odată cu introducerea unei noi legi, este esențial să existe instrumente care să garanteze atingerea obiectivelor stabilite.

„Dacă introducem noi reglementări care nu există în statele vecine Ucraina și România, trebuie să fim foarte prudenți, deoarece obiectivul este clar, dar trebuie să vedem dacă acțiunile noastre ne permit să îl atingem. Dacă adoptăm legi, dar instrumentele de control sunt slabe, atunci rezultă că legile noastre promovează contrabanda și comerțul ilicit”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice IDIS „Viitorul”.

Potrivit lui Ioniță, comerțul ilicit este în creștere în Republica Moldova. Mai mult ca atât, raportul din anul 2024 al Comisiei Europene indică că Republica Moldova nu a întreprins măsurile necesare în domeniul contracarării comerțului ilicit.

„În 2023, am atenționat că în Moldova ia amploare comerțul ilicit, pierderile estimative la bugetul de stat fiind de 650 de milioane de lei. Dar problema cea mai mare este că acest comerț ilicit generează vânzări către minori. Eu sunt sigur că consumul de țigări electronice în rândul minorilor este mult mai mare în prezent”, a atenționat expertul.

Directorul Philip Morris Ucraina și Moldova, Maksym Barabash, susține că pliculețe cu nicotină deja sunt răspândite în Moldova prin intermediul platformelor online.

„Astăzi, în Moldova, acest produs poate fi comandat și cumpărat prin intermediul canalelor de Telegram. El este livrat de peste hotare, în ambalaj dubios, iar avertismentele de sănătate sunt într-o limbă străină. Mai mult ca atât, aromele și gusturile sunt atractive pentru minori. În același timp, statul nu încasează nimic la buget din taxe și accize. Interzicerea acestei categorii de produse doar va favoriza dezvoltarea pieței tenebre”, a menționat Barabash.

Parlamentarii afirmă că, pentru a combate viciile, sunt necesare politici de stat și programe educaționale pentru populație.

„Trebuie să avem programe educaționale de stat de contracarare a unui viciu, cum sunt jocurile de noroc, consumul de alcool și tutun. Trebuie să avem politici de stat prin care să educăm populația că acest comportament este grav. Dacă aceste politici lipsesc, poți să introduci la nesfârșit interdicții”, a declarat Lilian Carp.

„Stimați juriști și economiști, cum credeți, dacă doctorul îi va prescrie unei persoane dependente de alcool să renunțe la alcool, credeți că acesta va înceta să consume alcool? Aceeași situație este în cazul fumătorilor. Este o prostie. Înainte de a interzice ceva, trebuie de consultat opinia unui specialist în domeniu”, a adăugat la rândul său vicepreședintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie, Vladimir Odnostalco.

Proiectul de lege propus de Ministerul Sănătății urmează a fi examinat la ședințele comisiilor permanente și, ulterior, va fi propus spre examinare în plenul Parlamentului.

#produse de tutun #contrabanda #consultari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bill Gates, cofondatorul Microsoft și al cincilea cel mai bogat om din lume, a anunțat un plan ambițios: în următoarele două decenii, va dona aproape întreaga sa avere – estimată la 168 de miliarde de dolari – pentru cauze umanitare. Fondatorul Microsoft a declarat că dorește ca donațiile caritabile totale prin Fundația Gates să depășească 200 de miliarde de dolari, urmând ca organizația să-și încheie activitatea până în 2045.

„Oamenii vor spune multe lucruri despre mine când voi muri, dar sunt hotărât ca ‘a murit bogat’ să nu fie unul dintre ele”, a scris Gates pe blogul său personal. El consideră că acumularea uriașă de avere de către miliardari este o problemă gravă și a fost inspirat de avertismentele istorice ale magnatului Andrew Carnegie privind responsabilitatea socială a celor bogați.

Fundația Bill & Melinda Gates, creată în 2000, a donat deja peste 100 de miliarde de dolari pentru sănătatea globală, educație și lupta împotriva sărăciei. Totuși, Gates a avertizat că filantropia nu poate înlocui finanțările guvernamentale, criticând tăierile masive ale ajutoarelor externe operate de state precum SUA, Regatul Unit și Franța.

Gates l-a atacat frontal pe Elon Musk, acuzându-l că a contribuit la colapsul ajutorului umanitar internațional. În februarie, departamentul pentru „eficiență guvernamentală” condus de Musk a închis practic USAID, principala agenție americană de dezvoltare, responsabilă cu distribuirea a 42,5 miliarde de dolari în 2023 pentru asistență medicală, alimente și apă potabilă în țările sărace.

„Imaginea celui mai bogat om din lume contribuind la moartea celor mai săraci copii este una greu de acceptat”, a declarat Gates pentru Financial Times. Estimările inițiale ale USAID arată consecințe devastatoare: peste un milion de copii ar putea rămâne fără apărare în fața malnutriției severe, iar 166.000 de oameni riscă să moară din lipsă de medicamente esențiale, precum cele împotriva malariei.

Gates a amintit că în 2010 a lansat împreună cu Melinda French Gates și Warren Buffett inițiativa Giving Pledge, prin care miliardarii se angajează să doneze cel puțin jumătate din averile lor. Deși Elon Musk a semnat acest angajament, rămâne neclar dacă va respecta promisiunea. Potrivit Forbes, până acum Musk a donat efectiv mai puțin de 1% din averea sa, cu donații estimate la circa 620 de milioane de dolari.

„Un aspect aparte al Giving Pledge este că îl poți îndeplini și după moarte. Cine știe? Poate că va deveni un mare filantrop post-mortem”, a ironizat Gates.