Wizz Air lansează zboruri București – Chișinău din martie 2025, cu bilete de la 30 de euro

Wizz Air va începe să opereze zboruri de la Aeroportul „Henri Coandă” (Otopeni) din București către capitala Republicii Moldova, Chișinău, începând de la finalul lunii martie 2025. Prețul unui bilet pentru acest traseu va porni de la 30 de euro, conform informațiilor disponibile pe pagina oficială de rezervări a companiei.

În prezent, zboruri pe această rută sunt operate de companiile Tarom, Bees și Hi Sky, însă intrarea Wizz Air pe piața din România promite să aducă o alternativă low-cost pentru călători.

La începutul lunii noiembrie 2024, Wizz Air a anunțat și redeschiderea bazei sale operaționale la Chișinău, începând cu 16 decembrie 2024, cu introducerea unor zboruri directe spre opt destinații din Europa. Astfel, călătorii din Republica Moldova vor avea acces direct către orașe importante din Germania (Berlin, Dortmund, Memmingen, Nuremberg), Italia (Verona și Bologna), Franța (Paris) și Belgia (Bruxelles).

Fondată în 2003, Wizz Air este recunoscută pentru ofertele sale de zboruri la prețuri accesibile și pentru rețeaua extinsă de rute în întreaga Europă, consolidându-și poziția ca unul dintre principalii jucători pe piața zborurilor low-cost.

#wizz air #București #bilete

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive