UE lovește flota rusă: Sancțiuni pentru peste 45 de petroliere și noi măsuri împotriva Chinei și Coreei de Nord

27 Nov. 2024, 09:17
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Nov. 2024, 09:17 // Actual //  Ursu Victor

Uniunea Europeană ar putea impune restricții pentru peste 45 de petroliere rusești ca parte a celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni, conform unui raport Bloomberg bazat pe documente ale Comisiei Europene. Aceste nave ar putea fi incluse pe o listă neagră, ceea ce le-ar interzice accesul în porturile europene și utilizarea serviciilor de asigurare din UE.

Pe lângă sancțiunile împotriva Rusiei, Uniunea Europeană plănuiește măsuri împotriva unor companii chineze acuzate că ar fi ajutat Rusia în dezvoltarea dronelor. De asemenea, va fi vizat un cetățean chinez, proprietar al unei companii care ar fi încălcat reglementările comerciale ale UE.

Lista sancțiunilor ar putea include și oficiali ai Ministerului Apărării din Coreea de Nord, despre care se crede că au decis să trimită trupe pentru a sprijini Rusia în conflictul din Ucraina.

În total, restricțiile vor viza peste 50 de persoane și aproape 30 de organizații din țări precum Rusia, Serbia, Iran, India, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, China și Hong Kong. Aceste entități sunt acuzate de furnizarea către Rusia a unor tehnologii interzise cu dublă utilizare.

Pentru adoptarea acestui pachet, va fi necesar acordul tuturor celor 27 de state membre ale UE. Potrivit Bloomberg, discuțiile ar putea începe până la sfârșitul anului, odată cu încheierea președinției Consiliului UE deținută de Ungaria. Este posibil ca sancțiunile să fie anunțate pe 24 februarie 2025, marcând trei ani de la începutul războiului din Ucraina.

Anterior, în iunie 2024, UE a interzis tranzitul gazelor naturale lichefiate rusești prin porturile europene și a impus restricții pentru reexportul de tehnologii cu dublă utilizare în Rusia. Țările baltice și Polonia cer acum ca al 15-lea pachet să includă un embargo asupra gazelor naturale lichefiate și oprirea cooperării în domeniul energiei nucleare.

Conform rapoartelor, sancțiunile internaționale au dus anterior la imobilizarea a 53 de petroliere, reprezentând 7,5% din flota rusă de transport petrolier. Totuși, multe dintre aceste nave au fost redirecționate recent către piețe din China și India, principalii cumpărători de petrol rusesc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.