Fără Plan Urbanistic Zonal. Cum a devenit centrul Capitalei o junglă urbană

Planul Urbanistic Zonal pentru centrul Capitalei este tergiversat din cauza lipsei de comunicare dintre autoritățile centrale și Primăria Chișinău. Aceasta a fost concluzia din emisiunea „Consens Național” de la Rlive TV care a luat în dezbatere dezvoltarea municipiului Chișinău.

Consilierul municipal Corneliu Pântea, membru al Comisiei pentru construcții, arhitectură și relații funciare, a declarat că procesul de avizare a celor 810 monumente de arhitectură din zona centrală a orașului ar fi mult mai rapidă dacă nu ar fi intervenit politicul în acest proces.

„Primăria municipiului Chișinău nu are avize de la Ministerul Culturii despre cele 810 monumente istorice. Vom putea aproba Planul Urbanistic Zonal abia după ce vor fi gata avizele și documentația de proiect. Acum situația nu este blocată, oamenii își pot dezvolta locuința sau grădina, la fel și dezvoltatorii din acest perimetru pot interveni pe anumite proiecte pentru a evita stagnarea în zona respectivă”, a mai spus consilierul municipal.

Istoricul Ion Ștefăniță, expert în managementul patrimoniului, a afirmat că procesul de evaluare a monumentelor de arhitectură este unul migălos care necesită mult timp și resurse din partea autorităților.

„Încă vreo doi ani se va mai lucra la acest studiu istoric, după care se va revedea planul urbanistic zonal. Este doar o scuză, deoarece nouă ne este clar ce avem în centrul istoric al Capitalie. Noi avem foarte multe jungle și eu sunt pentru regenerare, reabilitare, reconversiune urbană. Nu trebuie să ne șocheze că centrul Capitalei se va dezvolta pe verticală, inclusiv centrul istoric are dreptul să se dezvolte pe verticală și deja a făcut-o”, a mai menționat Ion Ștefăniță.

Planul Urbanistic Zonal al centrului Capitalei cuprinde 186 perimetre urbane amplasate între străzile Ismail-Mateevici-Mihai Viteazul-Albișoara. Din cauza mai multor divergențe, documentul care prevede reguli de construcție și amenajare pentru zona respectivă nu a fost aprobat de Consiliul Municipal, iar în anul 2022 a fost adoptat un moratoriu care permite doar anumit intervenții în sector.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#jungla #plan #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din Republica Moldova au acordat în luna iulie 2026 credite noi în valoare totală de 7,395 miliarde de lei, cea mai mare parte a finanțărilor fiind contractată de mediul de afaceri, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Potrivit BNM, 62,4% din volumul total al creditelor noi a revenit mediului de afaceri, iar 37,6% persoanelor fizice. Raportat la volumul total, este vorba despre aproximativ 4,6 miliarde de lei acordate businessului și circa 2,8 miliarde de lei populației.

În cazul companiilor nefinanciare, creditele noi în moneda națională prezentate de BNM au însumat 2,328 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 8,58%. Împrumuturile în valută acordate acestei categorii au ajuns la 1,589 miliarde de lei, cu o dobândă medie de 5,04%.

Mediul financiar nebancar a contractat credite noi de 248 milioane de lei în moneda națională, la o dobândă medie de 8,79%, și echivalentul a 187 milioane de lei în valută, pentru care rata medie a fost de 5,75%.

Cele mai scumpe împrumuturi în lei din segmentul de business prezentat de BNM au fost cele acordate persoanelor fizice care practică activitate economică. Acestea au contractat 101 milioane de lei, la o rată nominală medie de 10,34%. În valută, volumul a fost de numai 0,5 milioane de lei, la o dobândă de 5,18%.

În cazul populației, creditele de consum au continuat să atragă sume importante. În iulie, persoanele fizice au contractat credite noi de consum în lei în valoare de 1,748 miliarde de lei, la o rată nominală medie de 10,83%. Creditele de consum în valută au avut un volum nesemnificativ, de circa 0,1 milioane de lei, însă dobânda medie a ajuns la 9,46%.

Totodată, creditele imobiliare noi acordate populației au depășit pragul de un miliard de lei într-o singură lună. Volumul acestora a constituit 1,007 miliarde de lei, la o dobândă nominală medie de 7,97%.

Datele detaliate ale BNM arată că grosul creditelor de consum în lei este contractat pe perioade de doi până la cinci ani. În această categorie au fost acordate 1,559 miliarde de lei, la o rată medie de 10,76%.

Creditele de consum cu o maturitate de până la 12 luni au însumat 66 milioane de lei, cu o dobândă de 11,20%, iar cele contractate pe o perioadă între un an și doi ani au totalizat 96 milioane de lei, cu o rată medie de 10,73%.

Cele mai scumpe credite de consum au fost cele cu maturitatea de peste cinci ani. Deși volumul lor a fost de numai 27 milioane de lei, rata nominală medie a dobânzii a ajuns la 14,29%.

Astfel, datele BNM arată că în timp ce companiile beneficiază de costuri ale finanțării în lei de aproximativ 8–10%, populația plătește sensibil mai mult pentru creditele de consum, dobânzile depășind 10% și ajungând, în funcție de maturitate, la peste 14%.