Economia Moldovei, pe marginea prăpastiei! Deficitul de forță de muncă și salariile mici

Republica Moldova se confruntă cu o încetinire a creșterii economice și o erodare a potențialului său de dezvoltare, pe fondul unui deficit tot mai acut de forță de muncă. Analizele relevă că țara și-a epuizat modelul actual de competitivitate, bazat pe resurse și costuri reduse, în timp ce tranziția către un model bazat pe eficiență este lentă și incertă, se arată în Raporul de stare a țării, publicat de Expert Grup.

Economia națională s-a bazat până acum pe activități cu un nivel redus de sofisticare tehnologică, procesare și valoare adăugată, ceea ce explică nivelurile scăzute de productivitate a muncii, salariile mici și exporturile modeste ca pondere în PIB comparativ cu alte state din regiune. Acest model a fost susținut de disponibilitatea forței de muncă ieftine, care a atras investiții străine directe în sectoare precum automotive și textile. Totuși, aceste sectoare generează valoare adăugată limitată, bazându-se pe importul de materii prime și re-exportarea produselor după o procesare minimă.

„Fenomenul accentuat al emigrării populației apte de muncă și creșterea salariilor într-un ritm mai rapid decât productivitatea muncii au agravat problema deficitului de forță de muncă. Întreprinderile care au construit modele de afaceri bazate pe costuri reduse se confruntă acum cu dificultăți semnificative. Această situație subliniază necesitatea unui nou model economic bazat pe eficiență și valoare adăugată, însă tranziția către acesta rămâne incertă. Discuțiile despre liberalizarea pieței muncii pentru lucrători necalificați sunt văzute ca un pas înapoi, perpetuând un model nesustenabil”, s ema spune în publicație.

Experții atrag atenția că politicile guvernamentale trebuie să sprijine sectorul privat orientat spre generarea de valoare adăugată, prin procesarea materiilor prime locale, eficientizarea producției și implementarea inovațiilor tehnologice. Numai astfel se pot crea condiții sustenabile pentru creșterea salariilor, a exporturilor și a bunăstării generale a economiei.

Fără măsuri decisive și rapide, Republica Moldova riscă să rămână blocată într-o perioadă de stagnare economică și incertitudine, care ar putea afecta pe termen lung competitivitatea și dezvoltarea sa economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#angajati #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Copiii din Moldova lucrează, în medie, aproximativ 10 ore pe săptămână, chiar dacă aproape toți merg la școală. Datele Biroului Național de Statistică, colectate în perioada 14 aprilie – 14 iulie 2025, arată că munca face parte din rutina zilnică a majorității minorilor.

În total, cercetarea a analizat 414 mii de copii cu vârste între 5 și 17 ani. Dintre aceștia, aproape 388 de mii, adică 93,8%, sunt implicați în diferite activități – de la ajutor în gospodărie până la muncă în agricultură sau voluntariat. În același timp, 97,2% dintre copii merg la școală, iar 9 din 10 reușesc să îmbine studiile cu munca.

Cea mai mare parte a activităților ține de viața de zi cu zi în familie. Aproximativ 93% dintre copii ajută la treburile casnice, iar o treime participă la lucrări agricole sau produc bunuri pentru consumul propriu.

Munca plătită este rară și apare la doar 1,6% dintre copii, în special în rândul adolescenților. Nu toate aceste activități sunt însă inofensive. Aproximativ 64,6 mii de copii, adică unul din șase, se află în situația de „muncă a copiilor”, ceea ce înseamnă că activitățile pe care le fac pot fi prea solicitante sau nepotrivite vârstei. Dintre aceștia, circa 15,6 mii sunt implicați în forme de muncă periculoasă, iar alți aproximativ 13 mii desfășoară treburi casnice în condiții riscante.

Fenomenul este mult mai vizibil în mediul rural, unde peste 21% dintre copii sunt afectați, comparativ cu aproximativ 8% în orașe. De asemenea, băieții sunt mai expuși decât fetele.

Chiar dacă majoritatea copiilor spun că munca nu le afectează școala sau sănătatea, datele arată că pentru zeci de mii dintre ei aceasta depășește limitele considerate sigure. În ultimii ani s-au înregistrat și progrese – mai mulți copii merg la școală, iar ponderea celor implicați în forme grave de muncă a scăzut – însă fenomenul rămâne unul răspândit.