Cine sunt liderii pieței insecticidelor din Moldova? Importurile din China și noile produse, preferate de fermieri

Anual, Republica Moldova importă între 1.000 și 1.500 de tone de insecticide, iar datele din perioada ianuarie-august 2024 indică un preț mediu de import de 230,8 lei/kg, în scădere cu 25% față de 2023 și cu 32% comparativ cu 2022 (340 lei/kg). Această tendință reflectă orientarea spre produse mai accesibile, inclusiv importuri de substanțe active fără brand din China, conform analizei lui Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agrocereale”.

Din punct de vedere cantitativ, companiile DIOLSEM SRL (95 t), CLEBER SRL (55 t, insecticide de uz casnic), Holdingul Grando Invest Tiraspol (49 t) și IMEXAGRO SRL (33 t) domină piața în 2024. În clasamentul valoric, cele mai mari importuri sunt realizate de VADALEX-AGRO SRL (33 milioane lei), AGROSTOC CI (23,3 milioane lei) și DIAZCHIM SRL (17,2 milioane lei).

Produsele pe bază de acetamiprid sunt cele mai populare pe piața locală, utilizate pe scară largă pentru protecția culturilor legumicole. În 2024, printre cele mai importate preparate se numără: Rembek One (72,5 t la 18 lei/kg), Antimedvedca (19,5 t la 21 lei/kg) și Vamp 200 SP (13,55 t la 439 lei/kg).

De asemenea, acetamipridul fără brand, importat de companii din China, precum SHANDONG QIAOCHANG și ZHENJIANG AGROSINIC, a înregistrat volume semnificative (12,7 t), fiind destinat reambalării locale pentru reducerea costurilor.

Un alt produs notabil în 2024 este SENZI 200 SC, un insecticid pe bază de clorantraniliprol, importat în valoare de 15,1 milioane lei, datorită prețului competitiv de 2.915 lei/kg, comparativ cu alternative precum Coragen (4.889 lei/kg).

Valoarea totală a importurilor de insecticide în Moldova a fost de 334,4 milioane lei în 2023, iar în primele opt luni din 2024 s-a ridicat la 231,7 milioane lei. Segmentarea pieței continuă să se accentueze între importatori de produse de brand, generice și produse fără marcă.

Strategia de import axată pe produse mai ieftine și reambalare locală contribuie la optimizarea costurilor, dar ridică întrebări legate de siguranță și reglementare, în special pentru produsele provenite din China. Totuși, consumul orientat spre substanțe active accesibile indică preferințele fermierilor pentru soluții economice în protecția culturilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#insecgticide #import #companii #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Discursul instigator la ură și discriminare, homofob sau sexist este tot mai utilizat în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Chiar înainte de 29 august – data când concurenții electorali au putut începe agitația – misiunea de monitorizare a Promo-LEX a identificat 233 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare, dintre care 162 au avut loc în context electoral.

Mesajele discriminatorii au ajuns la circa 2,5 milioane de vizualizări, iar trei sferturi dintre ele au fost transmise prin intermediul rețelele de socializare. Restul declarațiilor de acest gen s-au în stradă, la proteste sau mitinguri, ori au fost transmise prin intermediul presei online și a televiziunilor.

Cel mai des, atacurile au vizat politicienii, membrii și simpatizanții partidelor politice/blocurile electorale, femeile, persoanele LGBT și grupurile vulnerabile, inclusiv persoane cu probleme de sănătate mintală.

Conform Promo-LEX, mesajul cu amenințările lui Igor Dodon l-a adresa PAS, în care spunea că va „scoate de gât și de urechi” din instituțiile statului oponenții a acumulat circa 100.000 de vizualizări online.

„Sergiu Butuc, reprezentant al partidului „Inima Moldovei”, a făcut aluzii la moartea lui Igor Grosu, iar Victoria Furtună, lidera partidului „Moldova Mare”, a folosit un discurs homofob, prezentând PAS și comunitatea LGBT ca „amenințări existențiale” pentru stat și familie. Vasile Costiuc, liderul „Democrația Acasă”, a continuat aceeași retorică, descriind simbolurile LGBT drept „propagandă nocivă” și contrapunând „majoritatea tăcută” a tradiționaliștilor unei minorități marginalizate”, se arată în informațiile prezentate de Promo-LEX.

Jurnaliștii au fost comparați cu „gândaci” de către simpatizanții și aliații Evgheniei Guțul, iar canalul de telegram WTF Moldova a reprezentat sub formă de insecte simpatizanții PAS, se mai arată în analiză.

„În altă zonă a online-ului, fostul vicepremier Alexandr Muravschi a scris pe Facebook că locul politicienilor care au divizat țara ar fi „în lagăr”. Declarația a venit chiar în perioada comemorării victimelor deportărilor în gulag, amplificând gravitatea mesajului.

În același registru, creatorul de conținut Victor Shmidt a sugerat că președinta Maia Sandu și membrii PAS ar putea avea soarta „небесной сотни” din Ucraina, protestatarii uciși în timpul Euromaidanului”, notează reprezentanții Promo-Lex.

Femeile implicate în politică au fost și ele vizate de atacuri sexiste. Bunăoară, avocata Fulga Grabovschi și jurnalista Maria Vieru au devenit protagoniste ale unor mesaje sexiste, lansate de către autorii canalului de Telegram „Ungureanu 112”, iar Dorin Chirtoacă l-a discriminat în baza criteriului de vârstă pe Vladimir Voronin.

„Indiferent de formă, instigări la violență, amenințări directe, insulte, dezumanizări sau stereotipuri sexiste și ageiste, discursul de ură continuă să fie un instrument de influențare a opiniei publice în campania electorală. Amplificat de rețele sociale, dar și de canale media tradiționale, acest tip de retorică nu doar că polarizează și mai mult societatea, ci și normalizează violența ca instrument politic”, menționează observatorii PromoLEX.

Conform Codului Contravențional, discursul de ură este interzis iar sancțiunile pentru asemenea ilegalitate pot ajunge la 12.500 de lei pentru persoane fizice și 20.000 – pentru persoane juridice, partide politice sau blocuri electorale care recurg la mesaje de acest gen în perioada campaniei electorale.

În paralel, Codul serviciilor media audiovizuale interzice difuzarea discursului care incită la ură în programele audiovizuale. Dacă televiziunile și posturile de radio nu se conformează. rigorii, riscă amendă sau retragerea licenței de emisie.

#promolex #candidati #alegeri