Gigantul rus care alimentează Transnistria, în lupta pentru supraviețuire financiară în România

14 Dec. 2024, 09:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Dec. 2024, 09:57 // Actual //  Ursu Victor

NIS Petrol SRL, filiala din România a Naftna Industrija Srbije (NIS), cea mai mare companie petrolieră din Serbia, controlată în proporție de peste 56% de gigantul rus Gazprom (controlează Moldovagaz în Republica Moldova, care livrează gaz Transnistriei n.a), a intrat în procedura de concordat preventiv, potrivit datelor analizate de Profit.ro.

Această procedură reprezintă un mecanism de protecție prin care companiile aflate în dificultate financiară, dar care nu sunt în stare de insolvență, negociază un plan de restructurare cu creditorii pentru a-și asigura viabilitatea și continuarea activității.

NIS Petrol a înregistrat pierderi anuale constante de la intrarea pe piața românească în 2012. La finalul anului trecut, compania a raportat o pierdere de 63 milioane de lei, în scădere față de 116,5 milioane lei în 2022, și venituri de 283 milioane de lei, mult sub nivelul de 700 milioane lei înregistrat în anul anterior.

În 2023, compania avea datorii totale de 1,1 miliarde de lei, o valoare similară cu cea din 2022. În ciuda acestor dificultăți financiare, NIS Petrol nu are datorii la ANAF.

Compania-mamă, NIS Serbia, listată la Bursa din Belgrad, a raportat în 2023 un profit net de aproximativ 60 milioane de euro, la venituri totale de peste 870 milioane de euro. Printre acționarii săi principali se numără Gazpromneft (50%), Gazprom (6,15%) și statul sârb (aproximativ 30%).

NIS Petrol este percepută ca reprezentând interesele Gazprom în România, însă folosește acest brand din cauza problemelor legale legate de utilizarea directă a numelui „Gazprom” în țară.

Compania a obținut recent o nouă prelungire a licenței de furnizare de energie de la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). De asemenea, din 2019, NIS Petrol operează o centrală electrică pe gaze de 7,5 MW la Jimbolia.

NIS Petrol este concesionar majoritar și operator pentru patru perimetre de hidrocarburi în vestul României: Ex-7 Periam, Ex-8 Biled, Ex-3 Băile Felix (în parteneriat cu East West Petroleum) și DEE V-20 Jimbolia (împreună cu Armax Gaz). Compania pregătește lansarea producției comerciale de țiței și gaze naturale din zăcământul Teremia Nord, situat în județul Timiș.

În ciuda dificultăților financiare, NIS Petrol continuă să își desfășoare activitatea în România, punând accent pe restructurare și optimizare. Concordatul preventiv ar putea oferi companiei o șansă de a-și redresa situația financiară și de a evita intrarea în insolvență.

Această evoluție ridică semne de întrebare cu privire la viitorul companiei și la impactul său asupra pieței energetice din România și din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

25 Apr. 2026, 11:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Apr. 2026, 11:01 // Actual //  Ursu Victor

Iranul ar putea provoca o „catastrofă digitală” în statele din Golful Persic, prin deteriorarea cablurilor submarine de transmisie a datelor, potrivit unor informații publicate de agenția Tasnim News Agency, apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.

Agenția a publicat o hartă a cablurilor din Strâmtoarea Ormuz și a avertizat că, în cazul în care mai multe linii ar fi întrerupte simultan fie accidental, fie intenționat „o catastrofă digitală ar zgudui statele arabe din Golful Persic”.

Potrivit datelor, cel puțin șapte cabluri de telecomunicații traversează fundul strâmtorii, inclusiv sistemele Falcon, AAE-1, TGN-Gulf și SEA-ME-WE, care conectează regiunea cu centre de date din Orientul Mijlociu, Europa și Asia. Din cauza tensiunilor diplomatice cu Teheranul, aceste cabluri sunt amplasate în principal în apele Oman, nu ale Iranului.

Deși o eventuală întrerupere ar afecta și Iranul, sursa citată susține că țara ar fi „mult mai puțin vulnerabilă”, deoarece depinde într-o măsură mai mică de aceste conexiuni.

Oficial, autoritățile iraniene nu au comentat informațiile, însă mesajul este interpretat de analiști drept o amenințare indirectă.

Experții de la Stimson Center atrag atenția că peste 15% din traficul global de date trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face din această infrastructură una critică pentru statele din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită.