Un miliardar rus, acuzat de implicare în alegerile prezidențiale din Moldova

Miliardarul rus Roman Abramovici ar fi implicat în nereguli legate de alegerile prezidențiale și referendumul privind integrarea europeană din Moldova, conform unui raport prezentat de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) pe 13 decembrie, de către directorul Alexandru Musteață. Documentul subliniază intervenția Rusiei în procesul electoral din Moldova.

Printre faptele expuse se numără cumpărarea de voturi, atacuri cibernetice prevenite asupra infrastructurii electorale și activități ale unei rețele care răspândea propagandă pro-Kremlin pe platformele Telegram, TikTok și YouTube.

Conform raportului SIS, la Moscova ar fi fost creat un centru operațional al cărui scop era subminarea referendumului și alegerilor din Moldova. Acest centru ar fi fost coordonat de omul de afaceri moldovean Ilan Șor, care a beneficiat de resurse financiare, mediatice, tehnice și logistice. Printre susținătorii acestei inițiative este menționat Roman Abramovici.

Se afirmă că în 2023 Șor s-ar fi întâlnit cu Abramovici în Franța, iar acesta din urmă ar fi sprijinit blocul politic „Victoria”, creat de Șor pentru alegerile din Moldova. Asistența juridică a blocului ar fi fost asigurată de Rola Brentlin, descrisă de SIS drept asistenta personală a miliardarului rus.

Alegerile prezidențiale din Moldova s-au desfășurat în două tururi, pe 20 octombrie și 3 noiembrie. Președintele în exercițiu, Maia Sandu, a obținut victoria, devansându-l pe candidatul prorus Alexandr Stoianoglo și menținându-și funcția. În paralel cu primul tur al alegerilor, a avut loc referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, unde majoritatea cetățenilor au votat în favoarea integrării.

Blocul politic „Victoria” a fost anunțat în aprilie 2024, în cadrul unui congres al politicienilor moldoveni organizat la Moscova. Cu toate acestea, în august, Comisia Electorală Centrală din Moldova a respins cererea blocului de a participa la alegeri și referendum.

Ilan Șor, condamnat în 2017 la șapte ani și jumătate de închisoare pentru fraudă bancară, a fugit din Moldova în 2019. În primăvara acestui an, s-a confirmat că a primit cetățenie rusă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Abramovici #miliardar #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite introduc taxe vamale de până la 100% pentru dronele și componentele importate, într-o încercare de a reduce dependența de China și de a stimula producția americană. Președintele Donald Trump a justificat măsurile prin riscurile pe care dependența de furnizorii externi le-ar reprezenta pentru securitatea națională și economică a SUA.

Cele mai dure tarife vor viza dronele de mari dimensiuni și tehnologiile care pot avea inclusiv utilizări militare. Dronele echipate, de exemplu, cu sisteme de termoviziune, precum și o serie de componente considerate critice vor fi taxate cu 100% din valoarea importului.

În cazul dronelor de dimensiuni mai mici și al componentelor care nu sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională, tariful va fi de 25%.

Măsurile sunt îndreptate în special spre reducerea dependenței Statelor Unite de China, țară care domină piața mondială a dronelor comerciale.

Casa Albă susține că dezvoltarea rapidă a producției interne de drone este necesară atât pentru securitatea națională, cât și pentru cea economică. Washingtonul speră că noile taxe vor încuraja investițiile în fabricile americane, vor sprijini industria de apărare și vor crea noi locuri de muncă.

Administrația americană a prevăzut însă un regim preferențial pentru o serie de parteneri. Dronele și componentele provenite din Uniunea Europeană, Japonia, Liechtenstein, Coreea de Sud, Elveția și Taiwan vor fi supuse unui tarif de 15%, iar importurile din Marea Britanie vor fi taxate cu 10%.

Pentru aplicarea tarifelor preferențiale, aproape toate echipamentele, programele și tehnologiile utilizate trebuie să provină din țara exportatoare respectivă sau din Statele Unite. Noile taxe pentru produsele provenite din aceste state nu vor fi cumulate cu alte tarife introduse anterior de administrația Trump.

Decizia vine înaintea unei întâlniri așteptate între Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată pentru 24 septembrie.

Documentul semnat de Trump îi solicită, de asemenea, secretarului Comerțului să elaboreze un program destinat sprijinirii companiilor care investesc în producția de drone și componente pe teritoriul Statelor Unite.

Baza juridică pentru introducerea tarifelor este Secțiunea 232 a Legii privind extinderea comerțului din 1962, care permite președintelui american să restricționeze importurile atunci când acestea sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională.

Anterior, Departamentul Comerțului a analizat dependența Statelor Unite de dronele fabricate în străinătate și a concluzionat că amploarea importurilor generează riscuri pentru securitatea țării. Administrația Trump a utilizat același mecanism pentru introducerea unor tarife asupra oțelului, aluminiului, automobilelor și componentelor auto.

Noile taxe pentru drone urmează să intre în vigoare la 21 de zile de la semnarea declarației. Pentru componentele care nu sunt considerate critice, tarifele vor începe să fie aplicate peste 180 de zile.

Măsurile fac parte din politica mai amplă a Washingtonului de reducere a dependenței de tehnologiile chineze și de consolidare a capacităților industriale americane, în special în domeniile considerate strategice pentru apărare.

#drone sua #taxe