Zi decisivă! Cât mai rezistă Transnistria după sistarea gazului rusesc din 1 ianuarie 2025

Regiunea din stânga Nistrului se confruntă cu perspectiva unei crize energetice majore, în cazul în care tranzitul gazelor rusești prin Ucraina va fi sistat de la 1 ianuarie 2025. Reegiunea ar putea rezista între 8 și 10 zile, folosind rezervele existente.

Potrivit surselor BANI.MD, chiar dacă tranzitul prin Ucraina ar fi întrerupt, Gazprom ar putea livra doar 2,5 milioane de metri cubi din necesarul zilnic de 5,7 milioane de metri cubi. Această cantitate ar acoperi consumul propriu al regiunii transnistrene, dar nu ar permite menținerea producției de energie electrică la Centrala de la Cuciurgan, principalul furnizor de energie pentru Republica Moldova.

VestMoldTransgaz va anunța pe 16 decembrie, după ora 16:00, dacă au fost rezervate capacități pentru transportul gazelor prin Ucraina. Această decizie este esențială pentru a determina dacă regiunea transnistreană va continua să primească gaze naturale sau va intra într-o criză energetică severă.

În prezent, Republica Moldova cumpără cea mai mare parte a energiei de la Cuciurgan la un preț de 66 USD per MWh. Or, în cazul în care vor fi sistate livrările de la Cuciurgan, Chișinăul se va trebui să cumpere energie de pe bursă, la un preț care este dublu. Iar estimările arată că în cazul unei eventuale achiziții de energie de pe piețele externe la un preț de aproximativ 150 de euro/MWh, tariful final pentru consumatori ar putea crește cu până la 50%. Aceasta ar însemna estimativ un tarif de aproximativ 3,50 lei/kWh, comparativ cu actualul tarif mediu de 2,50 lei/kWh.

Începând cu 1 ianuarie 2025, Ucraina va înceta tranzitul gazului rusesc pe teritoriul său, decizie care va avea un impact direct asupra Republicii Moldova. Principala problemă vizează centrala electrică de la Cuciurgan, care produce energie electrică utilizând gaz rusesc furnizat gratuit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#transnistria #gaz #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

PIB-ul Republicii Moldova a însumat 231 miliarde de lei, cu 0,6% mai mult în nouă luni ale anului 2024 față de perioada similară a anului precedent, în timp ce în trimestrul trei s-a comprimat cu 1,9%, arată datele Biroului Național de Statistică.

În ianuarie-septembrie 2024 VAB total pe economie, cu o pondere de 86,2% la formarea PIB, s-a majorat (în termeni reali) cu 0,9% față de ianuarie-septembrie 2023, fapt ce a influențat creșterea PIB cu 0,8%.

Creșterea PIB a fost influențată de cel mai mult de informații și comunicații (+0,4%), cu o pondere de 7,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 6,1%, activități financiare și asigurări (+0,3%), cu o pondere de 3,8% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 7,5 și industria prelucrătoare (+0,3%), cu o pondere de 7,6% la formarea PIB și o creștere a VAB cu 3,9%.

Totodată, domeniile care au tras economia Moldovei în jos au fost agricultura, silvicultura și pescuitul (-0,7%), cu o pondere de 7,6% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 9,9%, transport și depozitare (-0,4%), cu o pondere de 4,6% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 7,1% și tranzacțiile imobiliare (-0,3%), cu o pondere de 7,6% la formarea PIB și o descreștere a VAB cu 4,0%.

Din punct de vedere al utilizării PIB creșterea în ianuarie-septembrie 2024 față de ianuarie-septembrie 2023 a fost cauzată de consumul final al gospodăriilor populației (+2,3%), cu ponderea la formarea PIB de 84,5% și o majorare a volum cu 2,7%, formarea brută de capital fix (+1,3%), cu o pondere de 20,2% la formarea PIB și o creștere a volumului cu 6,8%. În timp ce contribuția negativă asupra evoluției PIB au avut: exportul net de bunuri și servicii (-4,1%), consecință a reducerii cu 2,8% a volumului exporturilor de bunuri și servicii corelată cu o creștere a volumului importurilor de bunuri și servicii, cu 5,3% și consumul final al administrației publice (-0,5%), cu o pondere de 17,6% la formarea PIB și o descreștere a volumului cu 2,9%.