Cine a tras în jos PIB-ul de miliarde al Republicii Moldova

PIB-ul Republicii Moldova a însumat 231 miliarde de lei, cu 0,6% mai mult în nouă luni ale anului 2024 față de perioada similară a anului precedent, în timp ce în trimestrul trei s-a comprimat cu 1,9%, arată datele Biroului Național de Statistică.

În ianuarie-septembrie 2024 VAB total pe economie, cu o pondere de 86,2% la formarea PIB, s-a majorat (în termeni reali) cu 0,9% față de ianuarie-septembrie 2023, fapt ce a influențat creșterea PIB cu 0,8%.

Creșterea PIB a fost influențată de cel mai mult de informații și comunicații (+0,4%), cu o pondere de 7,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 6,1%, activități financiare și asigurări (+0,3%), cu o pondere de 3,8% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 7,5 și industria prelucrătoare (+0,3%), cu o pondere de 7,6% la formarea PIB și o creștere a VAB cu 3,9%.

Totodată, domeniile care au tras economia Moldovei în jos au fost agricultura, silvicultura și pescuitul (-0,7%), cu o pondere de 7,6% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 9,9%, transport și depozitare (-0,4%), cu o pondere de 4,6% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 7,1% și tranzacțiile imobiliare (-0,3%), cu o pondere de 7,6% la formarea PIB și o descreștere a VAB cu 4,0%.

Din punct de vedere al utilizării PIB creșterea în ianuarie-septembrie 2024 față de ianuarie-septembrie 2023 a fost cauzată de consumul final al gospodăriilor populației (+2,3%), cu ponderea la formarea PIB de 84,5% și o majorare a volum cu 2,7%, formarea brută de capital fix (+1,3%), cu o pondere de 20,2% la formarea PIB și o creștere a volumului cu 6,8%. În timp ce contribuția negativă asupra evoluției PIB au avut: exportul net de bunuri și servicii (-4,1%), consecință a reducerii cu 2,8% a volumului exporturilor de bunuri și servicii corelată cu o creștere a volumului importurilor de bunuri și servicii, cu 5,3% și consumul final al administrației publice (-0,5%), cu o pondere de 17,6% la formarea PIB și o descreștere a volumului cu 2,9%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crestere #PIB #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat